Franța și Germania s-au plâns că acordul de pace de la Minsk pentru Ucraina nu este complet implementat. Intervențiile militare ale Rusiei, în Ucraina, apoi în Siria, s-au aflat pe agenda discuțiilor de la Bruxelles. Dar Italia și Slovacia vor ca sancțiunile, care i-au costat pe exportatorii din UE miliarde de euro, să fie relaxate. Summitul s-a concentrat pe criza din vecinătatea Europei.

Distrugerea Alepului și exodul refugiaților sirieni, presiunea imigranților din Africa și conflictul din Ucraina cu Rusia au fost teme-cheie ale discuțiilor. 

Sancțiunile s-au referit la exportatorii ruși de armament, bănci și persoane private, multe dintre ele apropiate de președintele Vladimir Putin, care este acuzat de insurgența Rusiei în Ucraina. 

Summitul acesta va rămâne însă în memorie și pentru noul limbaj folosit în legătură cu legăturile cu Ucraina, stabilind limite ale sprijinului UE, scrie BBC.

Acordul de Asociere UE-Ucraina a stagnat din aprilie, când alegătorii olandezi au votat contra, într-un referendum. 

Liderii UE au încercat să răspundă temerilor juridice ale olandezilor cu un nou text. „Acordul nu conferă Ucrainei statut de țară candidată la UE, nici nu constituie un angajament că va oferi un astfel de statut Ucrainei în viitor, se arată în text. 

UE nu va oferi ucrainenilor dreptul de a locui sau munci în UE, nici nu va oferi asistență militară, un astfel de ajutor revine exclusiv guvernelor individuale. 

Liderii au încercat să dezamorseze tensiunile și în privința ambarcațiunilor cu migranți, care încă mai traversează Mediterana din Nordul Africii. 

Planul de a relocaliza 160.000 de regugiați din taberele supraglomerate din Italia și Grecia a fost respins de Ungaria, Slovacia și Polonia. Doar o parte dintre acei refugiați au fost mutați în ultimele luni. Italia spune că au ajuns pe teritoriul său un număr record de africani, anul acesta. Nigeria și Eritrea sunt pe locul întâi la țările de origine, din cauza sărăciei extreme. 

„Este o problemă structurală că 80% dintre cei sosiți din Italia nu au drept de azil, așa că nu pot fi relocați în interiorul UE”, a spus cancelarul german, Angela Merkel. 

UE vrea să încheie un acord similar cu cel cu Turcia, din martie, și cu alte state din Africa - de pildă, Niger. Un obiectiv principal este să destructureze rețelele de traficanți de persoane, care profită de disperarea oamenilor. Din luna martie, numărul refugiaților din Grecia a scăzut dramatic, dar Turcia acuză UE că blochează ambițiile sale europene și nu i-a plătit banii promiși. 

Summitul s-a mai referit la planurile de întărire a colaborării UE-NATO, în domenii precum amenințările hibride, atacurile cibernetice și securitatea maritimă.

Polonia și statele baltice - Estonia, Letonia și Lituania - au cerut UE să ajute Ucraina și s-a declarat îngrijorată de prezența militară prvocatoare a Rusiei în Baltica. Rusia este acuzată de patrulări provocatoare aeriene și desfășurări de rachele în regiunea strategică Kaliningrad, UE a pregătit un plan de acțiune pentru apărare europeană, care prevede punerea în comun a capacităților de apărare.