Un aliment-medicament mai puţin cunoscut sau prea puţin cunoscut este fasolea. Adusă din America Centrală în Europa de conchistadorii spanioli, abia apoi a fost răspândită în Asia. La noi, prima folosire este consemnată prin 1742, iar de atunci a devenit ca o parte integrantă în bucătăria noastră.
De la salata de fasole verde cu usturoi, la ciorba de fasole dreasă cu smântână şi până la sufleul de fasole, ne putem bucura de ea cu mic cu mare. Au fost persoane care au denumit-o carnea săracului fără să ştie cât de importantă este pentru sănătate. Este bogată în proteine la fel ca şi sora ei mai mică, lintea. Dacă fasolea în sine este atât de consumată şi plăcută de mulţi, haina care îmbracă boabele, păs¬tăile, constituie un medicament valoros pentru care ar trebui să consumăm acest aliment zi de zi.
Pentru cei care nu ştiu prea multe, fasolea conţine protide, glucide, săruri minerale – fier, potasiu, zinc, fosfor – oligoelemente, vitamina A, vitamina C, vitaminele din grupul B. Are un efect nutritiv, depurativ, hipoglicemiant, hipotensiv, energizant, diuretic, remineralizant. Intern o putem folosi pentru boli renale, boli ale aparatului urinar (cistite, pielorefrite), afecţiuni cardiace, edeme, boli reumatice, gută, diabet, obezitate; extern în acnee şi erupţii cutanate. Deşi toată lumea ştie mai mult despre fasolea verde, ea poate fi găsită în magazine sau pieţe şi galbenă şi roşcată sau verde cu dunguliţe roşietice. Culoarea galbenă a păstăilor vine de la flavonoidele pe care le conţine, cea verde de la clorofilă, care are o acţiune antitoxică şi depurativă, iar cea roşie vine de la pigmenţii antocianici, care au un efect antitumoral. Eu iubesc fasolea verde-închis, cu păstaia subţire şi lungă (aşa numită fasole năroadă), iar ca bob, fasolea roşie şi neagră. Până la urmă, nu contează care ne place sau pe care o consumăm, important este să o facem de cât mai multe ori. Culoarea ei trebuie să fie vie, intensă, iar acţiunea ei va fi şi mai puternică. Specialiştii recomandă să consumăm fasolea fiartă rapid în apă sau gătită în abur, prăjirea şi cuptorul distrugându-i o mare parte din vitamine şi principii active. Conservele cu fasole păstăi, conform nutriţioniştilor, nu mai au nimic din puterea curativă a păstăilor proaspete. Fasolea verde fiartă se obţine prin aruncarea păstăilor spălate în apă care deja clocoteşte şi se lasă la foc mic, iar din când în când înţepăm cu o furculiţă. Când sunt moi şi furculiţa intră cu uşurinţă atunci oprim aragazul. Există bucătari profesionişti care adaugă un strop de bicarbonat de sodiu pentru a menţine vie culoarea păstăilor (dumneavoastră să nu faceţi asta – se pierd principiile active), alţii care atunci când este fiartă, o aruncă pe un pat de gheaţă, iar peste ea pun sos de roşii, ulei şi condimente.
Tratatemente și prevenție
Multe substanţe active din fasolea verde au acţiune de prevenire a formării plăcilor de aterom pe artere, lucru care împiedică apariţia aterosclerozei. Un consum ridicat de fasole verde pe timpul verii împiedică asimilarea zaharurilor datorită conţinutului de fibre alimentare. Vitaminele şi pigmenţii din teci protejează celulele intestinului gros de acţiunea anumitor substanţe cancerigene. Vitamina B1, care se află în fasole, are rolul de stimulare şi menţinere a funcţiilor cognitive ale creierului, în special a memoriei. Doamnelor, ţineţi minte, fasolea este printre cele mai bogate alimente în vitamina K, vitamine care joacă un rol im¬portant în menţinerea sistemului osos (fapt ce protejează împotriva osteoporozei şi rahitismului la copii). Un consum regulat de fasole verde aduce organismului o cantitate importantă de fibre, iar cercetătorii susţin că acestea previn litiaza biliară. Şi nu în ultimul rând, magneziul şi potasiul din fasolea verde sunt medicamentele care reduc şi stabilizează tensiunea arterială. Pentru suferinzi se recomandă consumul a 250 g de fasole verde pe zi, timp de o lună, tratamentul fiind util în prevenirea complicaţiilor grave, cum ar fi infarctul sau accidentele vasculare.
sursa: