Potrivit legislaţiei americane, pizza e o legumă. Se vede din ce în ce mai clar că Orwell a bătut câmpii cu naivitate, iar Eugen Ionescu ar trebui predat deja la grădiniţă.
Nu ne enervăm şi punem întrebarea: de ce e pizza o legumă, stimaţi telespectatori? E simplu, conţine două linguri de ketchup, iar acesta, principial vorbind, s-ar face din legume. Nu neapărat din roşii, în ultima vreme. Procentul de legume decide, nu ştiinţa naturii. A fost o vreme în care s-a pus problema ca diverse chestii din alimentaţia şcolară să fie declarate legume doar dacă ar fi conţinut o jumătate de ceaşcă de pastă de roşii. Ar fi fost, desigur, un abuz. Ce e prea mult, strică. Două linguri sunt suficiente pentru a fi legumă. Aproape în acelaşi timp cu această probă de rătăcire logică gravă, fraţii noştri din Uniunea Europeană au rupt şi ei lanţul. Le-au interzis producătorilor de apă îmbuteliată să mai afirme în discursuri publicitare că apa ar preveni deshidratarea.
Legea va intra în vigoare din decembrie în Marea Britanie, pentru început. Cei care sunt obraznici şi induc în eroare populaţia însetată de adevăr ştiinţific, pot primi pedepse de până la doi ani de închisoare, în cazul în care fac legătura între apă şi hidratare. Sigur că acest cuvânt pare să aibă legătură cu apa, dar ea e doar una de formă. Contează sărurile, mineralele. Probabil că au şi fost multe cazuri de cetăţeni europeni care s-au deshidratat chiar de la apă, aşa că cineva trebuia să pună piciorul în prag şi să lase ştiinţa să le spună oamenilor că nu e suficient să consume apă, ar mai putea să bea şi Gatorade, de exemplu. Asta, sigur, în cazul în care sunt de modă veche şi încă se mai hidratează cu lichide, cum încă fac unele persoane înapoiate cultural.
Sigur că dacă citeşti definiţia deshidratării, înţelegi că nu e vorba numai despre apă. În acelaşi timp, pare ciudat că după câteva milenii de civilizaţie, destinele omenirii sunt influenţate de nişte tipi care nu suferă nici de bun simţ, nici de logică. Pentru că mi s-au terminat rezervele strategice de becuri cu filament, am fost silit să las să intre în viaţa mea becurile economice. Dubioasă lumina, în continuare, dar măcar rămâi cu sentimentul ăsta că salvezi planeta. Normal că te poţi gândi că lumea lasă becurile aprinse mai mult, tocmai pentru că au un consum redus, dar ce contează asta?! Important e să nu ai de ales, pentru că filamentul a distrus pământul. După doar două luni, becurile mele cele noi au devenit chioare şi îşi pierd din voioşie în fiecare zi câte puţin. De la o putere echivalentă a 120W au ajuns, nemernicele, pe la un 75. Sunt şi de firmă, deci totul este coerent.
Pizza este o legumă, apa nu hidratează atât de tare precum ne-au făcut să credem câteva milenii de îndoctrinare, iar becurile e firesc să lumineze din ce în ce mai slab, că au şi ele un suflet. E liniştitor să ştii că undeva, în clădirile astea bine păzite, există mulţi idioţi care încearcă să ne facă viaţa mai simplă, mai logică, mai bine reglementată şi obligatorie. Sau cum ar spune Hagi, să facă să fie bine, ca să nu fie rău. Sunt foarte liniştit la gândul că peste tot în lume se lucrează acum la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cretini.
Un sfert de planetă se străduie să elimine din butoane, din prea multe kestii de citit sau de scris pentru celelalte trei sferturi care ar trebui să se poată concentra mai bine atunci când postează fotografii cu căţei şi pisicuţe pe reţele sociale. E clar că ambulanţele nu pot face faţă. Simt că e aproape ziua când vom ieşi din nou cu piepturile goale în stradă pentru dreptate. Bloody Mary e legumă! Iar ca să mânânci legume în lumea de azi, e nevoie de din ce în ce mai puţin creier.
Recomandările noastre
