Bulgaria s-a alăturat, în 1989, mişcărilor de democratizare din celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Minoritățile turco-musulmane și dictatorul Todor Jivkov s-au opus cu vehemență, se arată în volumul "Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre" (Jean-Francois Soulet, Polirom, 1998).
35 de ani de la căderea comunismului în Bulgaria
La baza înlăturării lui Todor Jivkov, aflat în fruntea Partidului Comunist (PC) bulgar încă din 1954, stau o serie de factori bine identificaţi/ Un prim factor ar fi împrumuturile masive care au condus la o datorie externă de 10 miliarde de dolari. Un alt factor a fost intensificarea campaniei de bulgarizare a minorităţii turce, din vara anului 1989.
Jivkov n-a fost ajutat de Moscova, unde Gorbaciov, dar nici de populație, care era sensibilă la schimbările reformiste din URSS şi din Europa. Mai mulţi oameni din fruntea partidului, între care Petăr Mladenov - ministru de externe, Andrei Lukanov - viceprim-ministru, Dobri Zhurov - ministru al apărării, Dimitar Stanicev - secretar al Comitetului Central aveau informaţii potrivit cărora Gorbaciov şi anturajul său și-au pierdut respectul față de Jivkov, scrie Jacques Lévesque, în articolul "The Enigma of 1989: The USSR and the Liberation of Eastern Europe" (Berkeley: University of California, 1997).
Gruparea disidentă din Partidul Comunist Bulgar a trecut la acţiune la 23 octombrie 1989. Pretextul ar fi fost constituit de momentul în care ministrul de externe Mladenov a primit un telefon de la Jivkov, prin care cel dintâi era acuzat că a complotat cu ambasadorul Statelor Unite în privinţa intervenţiei acestui stat în favoarea minorităţii turce din Bulgaria. În aceeaşi zi, Mladenov și-a dat demisia.
Când și-a dat Mladenov demisia
„Analizând experienţa mea, am ajuns la concluzia că motivul real al comportamentului său brutal (n. r. Jivkov) la adresa mea este cauzat de faptul că el îşi dă seama că a condus ţara înspre o profundă criză economică, financiară şi politică. El ştie că programul său politic cuprinde doar manevre şi intrigi prin care încearcă să se menţină la putere împreună cu familia lui, cu orice preţ şi pentru oricât de mult timp. A reuşit să izoleze Bulgaria de restul lumii şi chiar şi de Uniunea Sovietică. Suntem în punctul de a fi în aceeaşi barcă cu regimul dictatorial şi corupt al lui Ceauşescu”, a scris Mladenov în scrisoarea de demisie, înaintată la 23 octombrie 1989 şi citată de Jacques Lévesque.
La 8 noiembrie 1989, secretarul comitetului central al PC, Dimitar Stanichev, şi ministrul apărării, Dobri Zhurov, s-au întâlnit cu Jivkov, pentru a-i cere să își dea demisia. El ar fi cerut Uniunii Sovietice consultări, pentru a face faţă provocărilor din ţară. Acesta a cerut ambasadorului US opinia lui Gorbaciov cu privire la o posibilă desemnare a lui Alexander Lilov, ca succesor al său.
Sfârșitul lui Todor Jivkov
La Comitetul Central din ziua următoare, din 10 noiembrie 1989, Todor Jivkov nu a mai putut amâna punerea pe agendă a succesiunii sale. El a fost înlocuit cu Petar Mladenov. După multe provocări, Partidul Comunist sub noul nume, Partidul Socialist Bulgar, a câştigat alegerile parlamentare din iunie 1990. Opoziţia a făcut progrese, determinându-l până la urmă pe Mladenov să demisioneze, la 6 iulie 1990. O lună mai târziu, filosoful Jeliu Jelev, liderul forţelor de opoziţie, reunite sub umbrela Uniunii Forţelor Democratice, a fost ales preşedinte în locul lui Mladenov.