Verdictul în cazul lui Romulus Mailat a fost stabilit: 29 de ani de închisoare. Mailat a fost judecat pentru următoarele capete de acuzare: omor deosebit de grav, tâlhărie şi agresiune sexuală. Procurorul Maria Bice Barborini ceruse iniţial sentinţa pe viaţă, în timp ce avocatul apărării achitarea clientului său, din lipsă de probe. Decizia finală a instanţei a decis ca Mailat să fie expulzat în România, unde îşi va ispăşi pedeapsa. Recursul la această sentinţă va putea avea loc abia peste un an. În plus, va trebui sa plătească familiei victimei, Giovanna Reggiani decedată în octombrie 2007, o despăgubire de 500.000 euro.
Romulus Mailat s-a apărat însă, declarând că este doar un "ţap ispăşitor pentru toţi românii care au comis infracţiuni pe teritoriul Italiei". Acesta a mai precizat, citat de publicaţia "Il messaggero", că "unica lui speranţă se află este justiţia divină".
Maria Bice Barborini şi-a concentrat ultimele precizări adresate instanţei asupra mărturiilor Emiliei Neamţu, martorul principal în acest proces. Aceasta declarase în timpul anchetei că l-a văzut pe Mailat în timp ce căra în spate trupul victimei sale.
Procesul lui Romului Mailat a început la Roma, pe 25 septembrie 2008. Pe parcursul a 35 de zile, procurorul şi avocatul apărării şi-au expus cazul, împreună cu dovezile pro şi contra acuzatului.
Discreditarea României, o strategie politizată a serviciilor secrete italiene
Informaţiile furnizate de către sociologul Marzio Barbagli, în cartea "Imigraţie şi Criminalitate”, au adus o lumină nouă asupra cazului Mailat şi asupra gestionării acestuia de către autorităţile italiene.
Autorul italian a precizat că Partidul Democrat din Italia şi serviciile secrete italiene au semnat, în urma cazului Mailat, un acord care privea discreditarea României şi a imigranţilor români. Aceştia sunt consideraţia a fi principala sursă a creşterii infracţionalităţii în Peninsulă.
"De fapt, implicarea românilor în infracţiuni grave comise în Italia nu este atât de frecventă cum ar sugera forţele de dreapta şi de stânga", scrie Barbagli. Tot el semnalează faptul că, după uciderea Giovannei Reggiani, numărul infracţiunilor comise de către cetăţenii români în Italia a rămas acelaşi, crescând, în schimb, numărul de infracţiuni comise de cetăţenii albanezi.
"Am înţeles că infracţiunile stradale nu sunt doar o caracteristică a românilor, albanezii şi slavii fiind poate mult mai periculoşi, dar liderii de stânga, la acea vreme din Guvernul Romano Prodi, m-au rugat să tac, pentru că altfel aş fi stârnit un val de rasism şi xenofobie fără precedent", acuză Barbagli. (Alina Vătăman)
CITIŢI ŞI: Avocatul lui Mailat: „Dacă a ucis-o, înseamnă că n-a atins-o“ Avocatul lui Mailat: „Fără şanse să scape“