În România, primele vagoane de călători pe linia București-Giurgiu au fost importate de firma engleză Ashbury din Manchester.
Vagoanele care funcționau pe liniile românești în secolul XIX erau de 3 clase: clasa I, cu capacitate de 18 locuri pe scaune, repartizate în 3 compartimente; clasa II, cu capacitate de 24 locuri; clasa III, cu capacitate de 38 de locuri, fără compartimente. Vagoanele de la clasa I si II erau încălzite cu aer cald, iar clasa a III a cu sobe amplasate în mijlocul lor. La toate tipurile de vagon iluminatul se făcea cu lămpi cu ulei de rapiță. Începând cu 1913 s-au adus din import locomotive puternice, tip Pacific , care puteau atinge o viteză de 126 km/h.
La 22 martie 1965, Plena-ra Comitetului Central al PCR îl alege ca prim-secretar al CC al PCR pe Nicolae Ceauşescu, pentru ca, după 21 august 1965, inscripţiile de pe vagoanele prezidenţiale să se transforme din RPR în cele ale noii Repu-blici Socialiste România. Până în 1973, Ceauşescu este transportat în timpul vizitelor de lucru de acelaşi tren cu care călătoriseră şi Carol II-lea, Mi-hai I, Petru Groza şi Gheor-ghe Gheorghiu-Dej.
Între anii 1973 şi 1975, Ceauşescu ordonă construirea, la Uzinele de Va-goane Arad, a actualului tren prezidenţial şi guvernamen-tal. Pe 6 august 1975, într-una dintre primele călătorii ale no-ului tren, pe ruta Bucureşti-Băneasa-Sinaia, în vagonul-sa-lon, Nicolae Ceauşescu, Gerald Ford şi Henry Kissinnger au servit micul dejun, pentru ca la prânzul servit la Castelul Pe-leş, României să îi fie acorda-tă clauza naţiunii celei mai fa-vorizate.
Drumeţiile prin ţară către locaţiile unde se putea ajun-ge în cele mai bune condiţii s-au realizat la bordul acelu-iaşi tren cu care în epoca post-decembristă aveau să călăto-rească Ion Iliescu, Emil Con-stantinescu şi Adrian Năsta-se. Astfel, în octombrie 1976, Ceauşescu îl invita pe Todor Jivkov la o partidă de vânătoa-re, pentru ca o lună mai târziu să îl aibă ca partener pe Leo-nid Brejnev, iar în luna februa-rie 1977, pe liderul est-german Erich Honecker. Odată cu eve-nimentele din decembrie 1989, trenul era moştenit de Ion Ili-escu şi, ulterior, de Emil Con-stantinescu.
Actualul tren prezidenţi-al seamănă cu un tren obişnu-it, doar că interiorul ar face pe oricine să-şi imagineze imenş păpuşari într-un teatru numit România. Are în compoziţie 14 vagoane ornate cu bun gust, cu un mobilier din lemn de nuc şi capitonate cu pluş. Păstrând nota de înaltă distincţie cla-sică, vagoanele sunt înzestra-te cu aer condiţionat, încălzi-re electrică, sistem automat de frânare şi toate dotările tehni-ce menite să anuleze complet ideea unei simple călătorii cu trenul. În compunerea noului tren prezidenţial intră vagoa-ne pregătite să ofere cele mai diverse servicii în condiţii de maximă siguranţă.
Astfel, există un vagon sa-lon, care are un compartiment special pentru însoţitor, mai multe vagoane-dormitor, cu diferite aranjamente interioa-re şi număr diferit de compar-timente, vagon-sufragerie, bu-cătărie, restaurant, dotat cu un bar luxos, un vagon pentru ba-gaje şi vagoane pentru trans-portarea maşinilor delegaţiei prezidenţiale. De Ziua Naţio-nală a României, în 1996, Emil Constantinescu urca în trenul prezidenţial pentru a partici-pa la festivităţile de la Alba Iu-lia. El este primul preşedinte postrevoluţionar care inaugu-rează această garnitură de tren modernizată.
În luna ianuarie 2003, Ion Iliescu se deplasea-ză atât la Cluj, cât şi la Iaşi, la bordul aceluiaşi tren care pare a nu-şi fi încheiat încă odise-ea de fier. Pentru prima oară după anul 1948, Familia Regală a călătorit cu Trenul Regal, pentru a par-ticipa la ceremonii de impor-tanţă pentru întreaga societate românească. Astfel, la 14 oc-tombrie 2012, Principesa Moş-tenitoare şi Principele Radu au efectuat o vizită de două zile cu mari semnificaţii pentru Familia Regală şi pentru dez-voltarea statului român mo-dern. Celebrarea a 90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iu-lia a reunit, în jurul simbolului Coroanei, întreg spectrul poli-tic românesc.
Prima parte a călătoriei a avut un caracter privat, dar a fost destinată omagierii acti-vităţii mai multor membri fi-deli ai Casei Majestăţii Sale precum şi a unor apropiaţi co-laboratori. Luni, 15 octom-brie, Trenul Regal a pornit din gara Blaj spre Alba Iulia, la ora 10.45. Ceremoniile au debu-tat cu sosirea Trenului Regal pe prima linie a Gării Alba Iu-lia, întocmai ca în ziua de 15 octombrie 1922. Acolo, mem-brii Familiei Regale au fost în-tâmpinaţi de autorităţile locale şi de reprezentanţi ai Armatei României.Periplul prin gările burdu-şite de oameni cu chipuri sur-prinse nu mai este demult un tur de fală, ci mai degrabă o plimbare incognito a păpuşa-rului prin viaţa ieşită din isto-rie a oamenilor de rând..