În fiecare dimineaţă, după ce li se comunică de către superiorii lor programul pe ziua în curs, chinezii care au venit să pună mâna la extinderea mallului Iulius de la Timişoara aplaudă frenetic.
„Sunt exact cum eram noi înainte de Revoluţie. De altfel, riguroşi, muncitori, extrem de disciplinaţi“, spune Dan Boyte, managerul de proiect al Iulius Mall din Timişoara.
Mici de statură, cu ochi migdalaţ i şi vârsta greu de estimat pentru localnici, veşnic cu un zâmbet pe faţă, mişună prin oraş în grupuri compacte. Văzându-i zâmbitori aliniaţi seara pe băncile din Piaţa Unirii, cineva le-a făcut cu mâna, iar grupul de 15 asiatici a răspuns instant gestului prietenesc, sincronizat, cu aceeaşi fluturare de mâini. Prima tranşă de invazie a Timişoarei
Cei 220 de chinezi au zilnic program de voie, pentru că munca lor pe şantier nu va începe decât peste câteva săptămâni. Ei sunt acum în perioada de acomodare. Pentru şantierul care va dubla primul mall timişorean, cei 220 de chinezi au venit din Guan Dong.
„Vor lucra la structura de rezistenţă. Momentan sunt în curs de perfectare a actelor: li se fac analizele medicale, iar pe baza lor vor obţine permisele de muncă. 13 dintre ei le-au primit deja, ei fiind primii care au ajuns, iar restul, pentru că vin în tranşe, urmează. De lucrat nu lucrează niciunul, până la obţinerea în totalitate a actelor“, mai spune Boyte. Program de acomodare
Totuşi, ei trebuie să se trezească obligatoriu la ora 6.40, iar la 7.00 coboară la micul dejun. Conducerea Iulius Mall le-a amenajat o bucătărie ultraechipată. Ieri serveau prânzul din castronaşe de inox, cu beţişoare din bambus. Aveau în meniu orez fiert în abur, peşte cu usturoi, ghimbir şi sos de soia, conopidă înăbuşită în wok şi ciorbă de orez cu pui.
„Cer ghimbir în mâncare. Atunci când vor apă o beau caldă, iar dulciuri nu vor. Le-am dat să guste salam, crenvurşti, dar nu le-au plăcut. Nici alcool nu beau“, povesteşte unul dintre bucătarii români care lucrează cu echipa adusă din China. După cină ies în oraş. N-au ajuns mai departe de centru, dar spun că „parcurile sunt foarte frumoase“. Le plac timişorenii, albi şi mai înalţi ca ei şi, chiar dacă ies în pieţele publice, nu se aşază la terase, ci stau pe bănci, privesc, fumează o ţigară, apoi se întorc.
TIMP LIBER
Facilităţi pentru sport şi dormitoare de lux
Faţă în faţă cu exponentul capitalismului, la capătul parcării de la Iulius Mall a fost organizat „satul chinezesc“. În containere de şantier ultramodern echipate, cu lambriuri din lemn, grupuri sanitare individuale complete şi aer condiţionat, chinezii au condiţii la care omologii lor români nici nu îndrăznesc să viseze. Au mese de ping-pong, co- şuri de baschet, pentru a-şi putea umple timpul liber, şi un club cu jocuri de cărţi, go şi televizor cu trei canale din China.
„Le e dor de casă. Ascultă muzică chineză de pe telefoanele mobile. Când vom începe lucrul, ne vom gândi şi la alte posibilităţi de divertisment pentru ei. Acum ei ne spun zilnic «Beijing», iar noi le pregătim un cort mare cu mai multe televizoare, pe care vor putea vedea deschiderea Olimpiadei“, ne povesteşte unul dintre responsabilii români ai şantierului. Foarte sociabili, chinezii fac imediat schimb de ţigări cu fotoreporterii şi acceptă să fie fotografiaţi în compania lor. Jurnaliş tii li se par exotici. Seară de seară, şefii lor au obligaţia de a transmite în China activităţile în care s-au implicat muncitorii peste zi.
BIROCRAŢIE Permisele de muncă, în aşteptare
Cei 220 de chinezi au venit la Timiş oara prin intermediul Guan Dong Enterprise Industrie Ltd. Săptămâna trecută, Inspectoratul teritorial de Muncă Timiş a amendat firma de construcţie a mallului pentru că ar fi lucrat la negru cu chinezii. Amenda a fost însă contestată, pentru că niciun chinez nu lucrează. Pe de altă parte, pe 14 iulie, în timp ce muncitorii asiatici erau deja programaţi să ajungă la Timişoara cu avionul, s-a schimbat legislaţia privind apelarea la forţă de muncă din străinătate. Primii 13 care au ajuns şi-au obţinut deja permisele de muncă, iar restul şi le vor primi pe rând, în funcţie de momentul în care ajung la Timişoara.
Cei 13 fac parte din conducerea echipei de chinezi şi, în prezent, pun la punct grafice de execuţie, eşalonarea în timp a comenzilor de materiale, echipamente şi subansamble pentru construcţie. E vorba de organizare de şantier şi simularea producţiei, fiind practic perioada în care se corelează metoda românească de a desfăşura un şantier cu cea a asiaticilor.