În pregătirea celui mai intens an electoral de după 1990, partidele vor încerca, în 2023, o adaptare la contextul atât de tulbure din plan intern și internațional. Asta pentru că provocările și instabilitatea, reale sau doar de percepție publică, vor jalona orice decizie strategică a jucătorilor în lupta pentru putere.
PSD va rămâne actorul principal, atât în aritmetica parlamentară, cât și în intenția de vot. Relativa coerență ideologică, dublată de imaginea stabilității și performanța structurilor locale vor asigura, probabil, menținerea pe locul 1 în topul încrederii. Totuși, rămâne de văzut dacă scorul din sondaje va începe tot cu cifra 3 sau va avansa către 4.
Dacă astăzi social-democrații încă pot mima opoziția la guvernarea din care fac parte, după rocada premierilor, planificată în luna mai, jocul la offside față de PNL va deveni mai dificil. Astfel, dacă până acum a reușit să tempereze erodarea și să gestioneze bine decontul puterii, echipa din Kiseleff va trebui să își recalibreze tactica. Asta pentru că prietenia dintre liderul său și liderul PNL nu va fi suficientă pentru continuarea coabitării.
PNL pare să fi intrat într-un blocaj, având mai multe cauze. Pe de o parte, se află la guvernare deja de peste 3 ani și contabilizează majoritatea nemulțumirilor și efectelor crizelor sau eșecurilor puterii. Pe de alta, prăbușirea încrederii în liderul său de facto, Klaus Iohannis, se va accelera după anunțata rotație Ciucă-Ciolacu, programată exact în ziua referendumului „pentru Justiție” din 2019. Simbolic, pentru acei alegători liberali care au ștampilat inițiativa prezidențială va fi un moment greu digerabil. Totuși, echipa din Modrogan are și o potențială oportunitate în cazul în care calculele PNL vor indica soluția menținerii lui Nicolae Ciucă la Victoria. Dacă va vrea să forțeze continuitatea mandatului generalului, încălcând angajamentul asumat, nu este exclus să reușească, poate chiar cu ajutorul PSD. Dacă nu, o oaste conjuncturală de strânsură se găsește oricând, pentru prețul corect. Doar că acest scenariu va însemna, inevitabil, un scor foarte slab pentru liberali în 2024.
USR continuă să-și reprezinte nucleul dur, rămas la circa 10% din alegători, după ce "noul proletariat", cu denominarea generalizatoare de "corporatiști", a fost dezamăgit de prestația favoriților anti-sistem. Conștiința de clasă și vocația politico-civică a votanților cu nemulțumiri legitime privind ritmul de modernizare și reducere a decalajelor economice și sociale față de Apus i-au făcut pe aceștia să se ralieze mesajelor dure și revanșarde ale „oamenilor noi”. Totuși, rezultatele au fost departe de așteptări, producând deziluzie. Iar opoziția parlamentară, teoretic oportună revirimentului, necesită o știință a jocului politic inaccesibilă încă unui partid tânăr, impetuos și fără experiență. Pe deasupra, o bună parte a marginalilor revoltați s-au reorientat astăzi spre AUR, inclusiv în contextul schismelor din USR, precum apariția REPER.
AUR poate prelungi succesul, după spectaculoasa intrare în Parlament din 2020. Capacitarea tuturor frustrărilor și energiilor negative din societate, cu ajutorul unui discurs radical și exclusiv teleologic, amintește de PRM sau PPDD. Deși începutul pandemiei, apoi al conflictului din Ucraina, au adus sincope în sondaje, cauzate de fenomenul alinierii majorității societății la autoritatea instituțională a puterii (rally around the flag), situația socio-economică va putea fi un catalizator pentru revigorarea intenției de vot a partidului, care dacă va pregăti bine anul preelectoral, poate propulsa chiar un candidat în turul 2 al prezidențialelor din 2024.
Dintre formațiunile extraparlamentare, majoritatea nu par a se regăsi încă la nivel organizatoric și de relevanță, cu o singură excepție, care poate produce surpriza: dacă ALDE încearcă o nouă formulă, cu 3 copreședinți, PMP se revendică de la 2 conduceri, chestiunea urmând a fi tranșată de instanță, iar Pro România mai este reprezentat doar de Victor Ponta, e de remarcat tenacitatea Partidului Umanist Social Liberal, aflat în apropierea pragului de 5%. Formațiunea este singura care și-a lansat precampania electorală, promovând pe teren și în online, sub sloganul „Fapte, nu vorbe”, mai multe inițiative legislative cu puternic impact electoral (instituirea egalității Statului cu cetățeanul în plan fiscal, prin obligarea ANAF de a acționa cu aceeași măsură când datorează bani oamenilor, confiscarea marilor averi dobândite ilegal sau transmisibilitatea contribuției la fondul de pensii către moștenitori). În plus, poziționarea fermă pe temele externe (Schengen și legea minorităților din Ucraina) poate capacita un patriotism temperat și lucid, favorabil umaniștilor.