Anul 2015 a adus României trei miniştri la conducerea Ministerului Transporturilor, 45 de noi kilometri de autostradă, însă a marcat şi o premieră negativă în domeniu, prin demolarea unui număr de 200 - 300 de metri din tronsonul Sălişte - Cunţa al Autostrăzii Orăştie-Sibiu, potrivit unei retrospective realiyate asupra sectorului Transporturilor de Agerpres.
45 de kilometri de autostradă
În anul 2015, au fost deschiși circulației 45,5 kilometri de autostradă. Pe 23 decembrie, s-a deschis traficul rutier pe tronsonul de Autostradă Timișoara-Lugoj, Lot II, km 54+000 — km 79+625, cu șapte luni mai devreme decât era programat. Odată cu acești 25 de kilometri ai tronsonului Timișoara — Lugoj Lot II, au putut fi dați în folosință alți 10,5 kilometri din Centura Lugoj-Deva Lot 1, pe care nu se putea circula întrucât se terminau în câmp. Împreună cu Nădlac-Arad Lot II, încă 10 kilometri, România se poate "mândri" cu încă 45,5 de kilometri de autostradă dați în folosință în 2015.
Tot în domeniul autostrăzilor, o decizie importantă a fost luată în 2015 de autoritățile de resort, iar CNADNR a anunțat, la jumătatea lunii iunie, că renunță la atribuirea contractului de concesiune pentru Autostrada Comarnic — Brașov către asocierea Vinci-Strabag-Aktor motivând că ofertantul nu a găsit fondurile necesare.
Totuși, au fost scoase la licitație contractele pentru proiectarea și execuția "capetelor" autostrăzii, respectiv sectoarele Comarnic — Predeal și Predeal — Cristian, precum și a drumului de legătură de pe tronsonul Comarnic-Brașov. 2015 a marcat și suspendarea temporară a lucrărilor de execuție aferente secțiunilor C și D (de la km 88+016 — km 99+500) din lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva.
Companiile feroviare
În 2015 CFR Călători a reintrodus în circulație trenuri pe câteva zeci de secții, după ce o serie de condiții, printre care și cele referitoare la rentabilitate, au obligat compania să renunțe la operarea acelor rute și să le închirieze unui operator privat de transport feroviar — Regio CF Trans.
CFR Călători a reintrat, din data de 1 octombrie, pe secția Târgoviște — Pietroșița, iar din 5 octombrie pe linia Caracal — Corabia, urmând secțiile Timișoara — Jimbolia, Roșiori — Alexandria — Zimnicea, Câmpulung — Golești sau Curtea de Argeș — Pitești. Mai devreme, din 4 septembrie, compania a reînceput să opereze pe linia Pașcani — Tg. Neamț, după o perioadă de nouă ani de absență, iar din data de 11 septembrie pe Sighișoara — Odorhei. Din 14 septembrie, CFR Călători a reintrodus trenuri pe ruta Remetea Mică — Timișoara Nord.
Metrou
În cazul Magistralei 4 Parc Bazilescu — Depoul Străulești, la începutul lunii iunie, echipamentul de săpat tuneluri — Tunelling Boring Machine "Sfânta Parascheva" a finalizat execuția primului tunel pe interstația Străulești — Laminorului, secțiunea Parc Bazilescu — Străulești, iar la jumătatea lunii august au început săpăturile la tunelul prin care va trece a doua linie dinspre Străulești spre Laminorului. Execuția primului tunel de pe interstația Străulești — Laminorului a debutat pe 16 aprilie 2015 și se estimează că structura tunelelor va fi gata în prima parte a anului 2016, termenul preconizat pentru finalizarea secțiunii Parc Bazilescu — Străulești fiind al doilea semestru al anului 2016. În ceea ce privește Magistrala 5 Drumul Taberei — Pantelimon, bucureștenii vor putea circula cu metroul pe secțiunea Râul Doamnei — Eroilor în luna martie 2017.
Referitor la stadiul lucrărilor, structura de rezistență aferentă proiectului "Linia de metrou Magistrala 5: Secțiunea Râul Doamnei — Eroilor (PS Opera) inclusiv Valea Ialomiței" este realizată în proporție de aproape 80%. Lucrările la Magistrala 5 au fost marcate de un incident major care s-a produs pe final de an. Astfel, în zona stației de metrou Eroilor, terenul s-a surpat, din cauza lucrărilor la noua magistrală de metrou, iar 14 persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele aflate în apropierea zonei afectate. De asemenea, au fost dispuse măsuri de restricție a circulației rutiere în zona Eroilor, timp de 30 de zile, precum și devieri ale traficului.
Trei miniștri
La fel ca în 2014, și în anul ce se va încheia peste două zile, la conducerea Ministerului Transporturilor s-au schimbat trei miniștri. Prima schimbare operată în 2015 l-a vizat pe Ioan Rus, care ocupa fotoliul din 25 iunie 2014. Acesta a fost înlocuit cu Iulian-Ghiocel Matache, secretar de stat în MT, până la acel moment. Ioan Rus a demisionat pe 11 iunie din funcție, în urma unor declarații făcute la o emisiune televizată. Începând cu 17 noiembrie, noul ministru al Transporturilor este Dan Costescu, cel care a deținut funcția de director general al companiei CFR SA.
Avem Masterplan
2015 este anul din care România are un Master Plan General de Transport, după ce a primit aprobarea Comisiei Europene, document prin care s-a stabilit un necesar total de finanțare de 45,45 miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, navală și aeriană. Tot anul acesta la podul de la Cernavodă a fost implementat un "sistem inteligent" pentru colectarea taxei percepute la trecere conducătorilor auto, necesar eliminării cozilor care se formau la barieră an de an. Acest sistem a facilitat încasarea tarifelor de trecere pentru utilizarea podurilor peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, printr-un sistem informatic similar celui utilizat pentru rovinietă, soluția ducând la fluidizarea traficului pe pod. În anul 2015 a avut loc și revenirea CNADNR în subordinea Ministerului Transporturilor, după ce fusese trecută la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine (DPIIS), condus la acea vreme de Dan Șova.
Licitație blocată la metrou
Licitația organizată de Metrorex pentru achiziționarea celor 51 de trenuri de metrou de la producătorul spaniol CAF a fost blocată, după ce Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a decis suspendarea soluționării contestațiilor depuse de societățile Alstom și Astra Vagoane cu privire la derularea acestei proceduri. În aceste condiții, Metrorex a comandat opt trenuri suplimentare, CAF livrând pe 20 decembrie 2015, înainte de termenul stabilit în contract, prima garnitură de metrou.
DNA-ul la CNADNR
În ceea ce privește Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR), potrivit DNA, în dosarul Autostrăzii Sibiu — Orăștie a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni privind fraude cu fonduri europene.
În urma scandalului declanșat de închiderea tronsonului Săliște-Cunța, de 22 de kilometri, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor CNADNR a decis înlocuirea directorului general Narcis Neaga cu Cătălin Homor (director general interimar al Metrorex), ordinul în acest sens fiind semnat pe 8 decembrie de ministrul Transporturilor, Dan Costescu. Aceasta a fost, de altfel, și cea mai importantă și așteptată decizie a ministrului Transportului în puținul timp petrecut la șefia instituției.
În ceea ce-l privește pe fostul director al CNADNR Narcis Neaga, acesta s-a prezentat pe 23 decembrie la sediul DNA, fiind suspectat de abuz în serviciu în dosarul privind autostrada Sibiu Orăștie.