Încercate greu de turbulenţele de pe pieţele externe, instituţiile de creditare locale au renunţat la mai putin de 10% din sucursale. După acest an, sistemul bancar ar putea arăta cu totul altfel.
Bulevardul 1 Mai, Cartierul Drumul Taberei, Bucureşti. Acum câţiva ani, o sucursală Volksbank era locul privilegiat pentru plata facturilor. În prezent a dispărut, ca şi alte câteva din acelaşi cartier. Situaţia din Bucureşti este replicată la scară mare în provincie, unde băncile nu au un vad comercial la fel de bun. Astfel, primul val de criză a închis deja sediile "în plus" ale altor câteva bănci din oraşul Hunedoara. BRD a închis un sediu din oraş pentru că vadul nu era aşa de bun precum se previzionase. Profitul lunar realizat era egal cu chiria plătită pentru respectivul spaţiu, aşa că menţinerea sediului nu se mai justifica. La fel a procedat Banca Transilvania. Angajaţii unei sucursale Bancpost din Iaşi spun că, în ultimul timp, au fost închise în oraş trei agenţii, din cauza chiriilor mari, iar foştii angajaţi au fost relocaţi în alte agenţii. Încă nimeni nu disponibilizează Cine intră într-o unitate bancară găseşte o cu totul altă atmosferă faţă de acum trei ani. La una din sucursalele BCR din centrul Capitalei, la ora prânzului, cel mai mult au de lucru casierele, angajaţii de la birourile de schimb valutar şi tânăra care schimbă cardurile expirate. Rar se opreşte cineva să se intereseze de un produs la ofiţerii de credit, pentru care, în 2008, trebuia să aştepţi cel puţin 15-20 de minute. Acum, doar creditele "Prima casă" şi refinanţările mai animă, cât de cât, atmosfera. În plus, surcursalele sunt populate doar la prânz, în pauza de masă. În unele agenţii de cartier din Iaşi bate vântul şi angajaţii spun că volumul de lucru a scăzut mult din 2008 încoace, însă nu-şi văd joburile ameninţate. Insa joburile par sigure sau cel putin asta este ceea ce se aude prin sucursale. Angajaţii băncilor greceşti nu au primit semnale că posturile lor ar putea fi desfiinţate. "Criză, ce e aia? Suntem bine, avem clienţi", spune o angajată Piraeus Bank. Reprezentantul filialei din Hunedoara a unei mari bănci declară că "nu se pune problema concedierilor colective. În niciun caz la noi, dar nici la alte bănci din oraş, din ceea ce am auzit". În criză, băncile au folosit o mare parte din personalul din vânzări pentru departamentele de risc şi de recuperare credite. Românii sunt învăţaţi să cumpere produsele bancare din sucursale, un motiv serios pentru care băncile nu vor să desfiinţeze unităţile. În această zonă, presiunea pe salariaţi este destul de mare, ceea ar putea lăsa loc de interpretări, în sensul că am putea asista la "strângeri de rânduri", dacă obiectivele nu se ating. În Timişoara, de exemplu, angajaţii unei sucursale afirmă că li se impun targeturi imposibile. Un funcţionar de la o mare băncă comercială spune că, zilnic, ar trebui să determine un client să contracteze un credit de 75.000 de euro. Fiecare zi începe cu zeci de telefoane, la posibilii clienţi. Apoi vine după-amiaza, în general, fără rezultat, povesteşte acesta. Oamenii refuză ofertele băncii, pentru că ştiu că nu îşi permit credite pe timp de criză, iar de economisit nici nu poate fi vorba. Bancile au mutat personal din zona de vanzari spre cea de recuperare credite unde, incet, incet, va fi tot mai putin de lucru, ceea ce iarasi trimite cu gandul la posibile strangeri de randuri. (Au contribuit Georgeta Petrovici, Irina Marinescu şi Ciprian Iancu) PLANURI DE CRIZĂ Raţiunile din spatele deciziei băncilor Băncile au renunţat la câteva sute de surcursale în ultimii doi ani. Însă, vadurile bune nu au fost abandonate de bănci în criză: cele circa 6-7% dintre sucursalele închise erau în zone mai puţin circulate. Majoritatea creditorilor a preferat să conserve numărul sucursalelor. În piaţă se disting trei tiprui de bănci: unele care aşteaptă calmarea pieţelor, altele lovite dur de criză, care îşi reduc consistent afacerile, şi altele care profită de moment pentru a se extinde. Raportul de forţe din sistemul bancar ar putea deveni cu totul altul. Relocări pe linie "Atunci când relocăm, căutăm amplasamente care ne pot genera o cifră de afaceri mai mare, o vizibilitate mai bună şi care au locuri de parcare, unităţi care nu erau foarte accesibile în perioada 2006-2008", spune Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank. Banca a menţinut constant numărul de sucursale în ultimul timp. "Raţionalizăm reţeaua, relocând unităţi sau închizând unele dintre ele şi deschizând unele mai mici. Numărul nostru de unităţi a fluctuat între 100 - 106 în ultimii trei ani şi va rămâne în această marjă şi anul viitor", spune Laszlo Diosi. Aceeaşi situaţie se întâneşte la Raiffeisen. "Raiffeisen Bank consideră că reţeaua sa de unităţi este dimensionată corect, asigură o bună acoperire a teritoriului ţării şi răspunde nevoilor băncii şi clienţilor săi", a spus, pentru EVZ, şi Mădălina Teodorescu, director executiv la Raiffeisen Bank. Relocările sunt şi aici la ordinea zilei. "Asta nu înseamnă că nu ne aflăm într-un proces dinamic. Suntem într-un proces permanent de reaşezare şi repoziţionare a reţelei de unităţi, proces care are mai multe direcţii: renegociere chirii, relocare sedii etc. În paralel, ne uităm cu atenţie la orice posibilă locaţie de cea mai bună calitate", a completat aceasta. Hotărâri radicale Volksbank, care a stopat creditarea pentru doi ani (reluând-o abia acum câteva săptămâni) a anunţat că va închide toate cele aproximativ 60 de francize. De cealaltă parte, avem bănci în plină expansiune. Una dintre ele este Garanti care şi-a extins reţeaua la circa 78 de unităţi, în criză. "Garanti Bank şi-a dezvoltat reţeaua în mod constant în ultimii ani. În 2010 am deschis 14 unităţi noi, iar anul acesta am mai deschis încă 13, ajungând la o retea de 78 de agenţii care asigură o acoperire naţională", a declarat, pentru EVZ, Ilgaz Kaya, director central marketing în cadrul Garanti Bank. "Atunci când ne relocăm, căutăm amplasamente care ne pot genera o cifră de afaceri mai mare, o vizibilitate mai bună şi care au locuri de parcare." LASZLO DIOSI, director general OTP Bank PROVOCARE Un an cu probleme Două mari bănci din Grecia, prezente şi la noi, Alpha Bank şi EFG Eurobank, au anunţat că vor fuziona. Cele două bănci au, cumulat, 450 sucursale, dar specialiştii sunt de părere că vor renunţa la unele dintre acestea, situate în aceleaşi zone. Alte trei-patru bănci sunt de vânzare: ATE Bank, dar şi subsidiarele locale ale Volksbank şi Royal Bank of Scotland. Potrivit datelor BNR, anul trecut, băncile au renunţat la 255 de unităţi şi la 1.145 de angajaţi. În 2009, băncile au închis 128 de unităţi şi au renunţat la 3.724 de angajaţi. În primul semestru din 2011, reducerea a fost mult mai lentă: numărul de unităţi a scăzut până la circa 6.100, în con diţiile în care, în decembrie 2008 numărul acestora se apropia de 6.600. Numărul de angajaţi a scăzut de la aproape 76.000, în decembrie 2008, la circa 71.000, în 2011. Citiţi şi:
- BNR se pregăteşte pentru preluarea instituţiilor financiare cu probleme