Ministerul Justiției anunță că până joi, 16 procurori și-au depus candidatura pentru functia de procuror european delegat în România.
Un număr de 16 persoane şi-a depus candidatura pentru a ocupa funcţia de procuror european delegat în România, a anunţat vineri Ministerul Justiţiei (MJ).
"Până la data limită de 7 ianuarie şi-au depus candidatura 16 persoane pentru funcţia de procuror european delegat în România şi vor intra în următoarea etapă de selecţie", se arată într-un comunicat al MJ transmis Agerpres.
Potrivit comunicarului, procedura de selecţie se va desfăşura după următorul calendar:
* 8-18 ianuarie - Verificarea de către Comisia de selecţie a îndeplinirii de către candidaţii înscrişi a condiţiilor de participare la interviu; * 19 ianuarie - Afişarea listei candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la interviu; * 19-22 ianuarie - Programarea şi stabilirea eventualelor aspecte tehnice cu candidaţii; * 25-28 ianuarie - Interviul în faţa Comisiei de selecţie; * 29 ianuarie - Afişarea rezultatelor selecţiei.
De asemenea, în intervalul 22 ianuarie și 2 februarie se va transmite lista candidaților pentru funcția de procuror european delegat procurorului-șef european, Laura Codruța Kovesi.
Vor avea competențe similare procurorilor naționali
În luna decembrie, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre să-și numească rapid procurorii delegați pentru a permite Parchetului European (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-și înceapă activitatea la 1 martie 2021. Procurorii europeni delegaţi în România vor acţiona în numele Parchetului European în statele lor membre. Ei vor avea aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată.
Potrivit statului,Parchetul European va ancheta şi va urmări penal fraude şi alte infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: fraudele la cheltuielile şi veniturile bugetului UE, fraudele legate de TVA (dacă implică cel puţin 2 state membre şi prejudiciul este de cel puţin 10 milioane euro), spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE, corupţia activă şi pasivă şi deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE, participarea la o organizaţie criminală dacă principalele activităţi constituie infracţiuni ce aduc atingere bugetului UE.
În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, impunându-se desfăşurarea investigaţiei de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcţionari sau alţi agenţi ai UE sau membri ai instituţiilor UE, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10.000 euro, EPPO îşi poate exercita competenţa, precizează Ministerul Justiţiei. Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF şi a Eurojustului.