Guvernul interimar al Ucrainei, aprobat ieri de parlamentarii de la Kiev, a avertizat că orice acţiune a trupelor ruseşti, în afara bazei lor militare din Sevastopol, va fi considerată un act de agresiune.

Noul prim-ministru desemnat, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să-şi respecte obligaţiile internaţionale. "Credem că Rusia nu va interveni în treburile interne ale Ucrainei şi se va abţine de la a face paşi pentru scindarea Ucrainei", a spus el. "Noi vom menţine Ucraina unită. Vom pedepsi pe oricine pentru acţiuni de separatism, cu mijloacele legale şi constituţionale pe care le avem", a adăugat el. Pe de altă parte, Viktor Ianukovici, destituit sâmbătă de Parlament, se consideră, în continuare, preşedintele ţării şi cere Rusiei să-i garanteze "securitatea personală în faţa extremiştilor". Aflat în Rusia, potrivit zvonurilor, Ianukovici a calificat drept ilegale deciziile adoptate de Rada Supremă şi a adăugat că "este decis să se lupte până la capăt" pentru punerea în practică a acordului semnat cu liderii opoziţiei. Dezastrul economic Economia Ucrainei este într-o stare foarte proastă şi are nevoie de asistenţă financiară pentru a evita falimentul din cauza datoriei externe. Noul premier a acuzat fostul guvern că a golit visteria statului, de unde au dispărut 37 de miliarde de dolari. "Circa 70 de miliarde de dolari au fost sifonate din sistemul financiar ucrainean către paradisurile fiscale. Conturile sunt goale, totul a fost furat", a afirmat el. În Rada Supremă a fost creată, ieri, coaliţia "Alegerea europeană", formată din 250 de parlamentari din fostele partide de opoziţie. Majoritatea simplă este formată din 226 de parlamentari, iar cea constituţională, din 300. Partidul Regiunilor, al lui Viktor Ianukovici, a trecut în opoziţie. "Ucraina va deveni membru al UE", a spus Arseni Iaţeniuk, în timp ce noul ministru de Finanţe, Olexander Şlapak, a precizat că Ucraina continuă negocierile cu Rusia privind cooperarea financiară şi problema gazelor. Arseni Iaţeniuk, jurist şi economist, a fost ministrul Economiei, de Externe, preşedintele Parlamentului şi candidat la preşedinţie în 2010.

• Președintele intermar al UCRAINEI pleacă de urgență în CRIMEEA

Corespondenţă de la Simferopol, Crimeea: "Respingerea ideii de unire cu Rusia este victoria noastră!

Mariana Colun (foto), jurnalist şi blogger moldovean, descrie pentru EVZ atmosfera tensionată din Crimeea, focarul tensiunilor ruso-ucrainene şi o zonă în prag de război civil. Conflictele recente din Crimeea au arătat cât de instabilă e situaţia din regiune şi, mai ales, cât de periculoasă a fost politica sovietică de falsă înfrăţire a aşa-ziselor popoare ale URSS, la adăpostul căreia se încuraja rusificarea forţată, nu doar din punct de vedere filologic, dar şi al mentalităţii a populaţiilor din închisoarea ideologică bolşevică. Totul a început când Consiliul Suprem din Crimeea, organul de stat central din regiunea autonomă din Ucraina, s-a întrunit, miercuri, într-o şedinţă extraordinară pentru a decide ce poziţie să ia în legătură cu recentele schimbări politice. La scurt timp, în apropiere de clădirea parlamentului din Simferopol s-au adunat două tabere: una formată din protestatari pro-ruşi care nu recunosc noua putere de la Kiev şi susţin apropierea de Rusia şi alta formată din tătari – populaţia băştinaşă din Crimeea, care se pronunţă pentru integritatea teritorială a ţării. Deşi iniţial se anunţa că la proteste participă în jur de 10.000 de oameni, sursele noastre aflate la faţa locului afirmă că nu erau mai mult de 6.000 de persoane în apropiere de clădirea parlamentului din Simferopol – pro-ruşi de câteva ori mai puţini decât tătari. "Asaltul" tătarilor În timpul protestelor au răsunat lozinci de tot felul. În timp ce protestatarii pro-ruşi scandau "Crimeea este Rusia", tătarii strigau "Aici nu e Rusia", "Trăiască Ucraina – slavă eroilor", dar şi "Allahu akbar!", tătarii crimeeni fiind de religie islamică. Chiar dacă protestele au început paşnic, ciocnirile violente nu au putut fi evitate. Militanţii pro-ruşi îşi manifestă dezacordul faţă de intenţia noii puteri de la Kiev de a reorienta politica ţării către Europa. Aceştia au arborat drapelul Rusiei pe clădirea parlamentului regiunii autonome, alături de steaguri ale Crimeei. Protestatarii au cerut un referendum asupra "statutului" regiunii. În acelaşi timp, tătarii din Crimeea, care nu-şi doresc separarea regiunii de Ucraina şi o eventuală unire cu Rusia, au cerut în mod ultimativ scoaterea drapelului rusesc arborat pe clădirea parlamentului. Aceştia au fost despărţiţi de manifestanţii pro-ruşi doar de un cordon al forţelor de securitate. Oamenii au reuşit însă să se ia la bătaie şi au rupt de câteva ori cordonul de poliţişti, care cu greu făceau faţă situaţiei. "Nu vrem cu Rusia!" Nara Nariman, activist civic, blogger şi jurnalistă din Simferopol, Crimeea, prezentă la proteste, a declarat faptul că majoritatea protestatarilor au fost bărbaţi tineri, femeile aproape că nu au participat la protest. Jurnalista a mai menţionat că printre protestatari s-au numărat şi mulţi provocatori. "Coridorul viu a încercat să separe două tabere, dar au fost foarte mulţi provocatori, vorbitori de limbă rusă, care aţâţau spiritele de ambele părţi. Am auzit şi o explozie, dar victime, din câte am văzut, aceasta nu a produs. Prietenii mei au văzut protestatari pro-ruşi care aruncau cu pietre şi cocktailuri Molotov în direcţia tătarilor. Tensiunea a înregistrat cote maxime", a spus Nara Nariman. În acelaşi timp, ea afirmă că ceea ce îi determină pe băştinaşii din Crimeea să iasă în stradă este dorinţa de a avea o ţară integră din punct de vedere teritorial, în care se respectă drepturile şi libertăţile oamenilor. "Aceste proteste seamănă mai mult cu o luptă ce se dă între două ţări – Rusia şi Ucraina. Ne dorim ca regiunea Crimeea să rămână în componenţa Ucrainei, nu vrem să se unească cu Rusia", afirmă jurnalista. Ulterior autorităţile din Crimeea au decis: Crimeea rămâne în componenţa Ucrainei. Tătarii au început să aplaude, să scandeze "Crimeea a câştigat". Toţi au început să vorbească despre toleranţă, despre faptul că toate deciziile trebuie să satisfacă interesele tuturor naţionalităţilor din Crimeea, în caz contrar, parlamentul regional va fi dizolvat. Este mica noastră victorie", afirmă Nara Narinean. "Aceste proteste seamănă mai mult cu o luptă ce se dă între două ţări - Rusia şi Ucraina." NARA NARIMAN, activistă din Crimeea

• Rusia a pregătit un program de investiții în Crimeea de cinci miliarde de dolari

Patru spitale din Bucureşti, gata să trateze răniţii din Ucraina

Un avion militar echipat medical a aşteptat, ieri, undă verde de la oficialităţile din Ucraina pentru a prelua şi a aduce în România 12 răniţi în confruntările de la Kiev. Echipa implicată în această acţiune umanitară este coordonată de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne. "Suntem pregătiţi, aşteptăm solicitarea autorităţilor ucrai nene", a declarat pentru EVZ, ieri, Raed Arafat. Acesta a mai spus că o echipă de medici aparţinând SMURD Bucureşti se va afla la bordul aeronavei pe parcursul transportului răniţilor. Mister în privinţa numărului de pacienţi Surse din Ministerul de Interne au declarat că pentru sosirea răniţilor sunt pregătite patru spitale bucureştene printre care Floreasca şi Elias. "Depinde de leziunile pe care le au. Se va decide internarea lor într-un spital sau altul după ce vor fi consultaţi de echipa medicală românească", potrivit aceleiaşi surse. Oficialii din MAI mai spun că nu li s-a transmis un număr fix de pacienţi şi că aceştia pot fi mai mulţi sau mai puţini, în funcţie de solicitarea părţii ucrainene. "Tratăm toţi răniţii, fără discriminare" Cum mulţi dintre răniţi au suferit arsuri grave, foarte probabil vor ajunge în secţiile de arşi ale Capitalei (de la Floreasca şi Spitalul de Arşi). "Dacă îi aduc la noi, suntem pregătiţi. Spitalul Floreasca e mereu cu arma la picior. Nu e niciun eveniment care să ne ia prin surprindere. Vom trata toţi răniţii pe care ni-i vor aduce, fără discriminare", ne-a declarat prof. univ. dr. Ion Lascăr, chirurg plastician la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Solicitarea de preluare şi tratare a răniţilor a venit prin Ambasada României din Kiev. (Petrişor Cană, Daniela Şerb)

Euro 2024. O poveste despre istorie și triumf. Corespondență din Berlin de la Daniel Nanu

Am întâlnit și români fericiți: pensia de 27.000 de lei i-a crescut cu 35% în 2023. Mai ia și leafă de la stat

• TENSIUNI. Parlamentul din Crimeea, ocupat de persoane înarmate. Plus avertismentul Ucrainei către flota RUSĂ din Marea Neagră
• Rusia începe jocurile de putere pentru intimidarea Ucrainei
• PROFIL. Cine este Arseni Iaţeniuk, noul premier desemnat al Ucrainei