Ambasadorul Statelor Unite şi Marii Britanii la Bucureşti, Hans Klemm, respectiv Paul Brummell, au servit o masă caldă persoanelor fără adăpost, miercuri, la Gara de Nord.

Cei doi diplomaţi au servit supă şi cafea din interiorul unei bucătării mobile, acţiunea fiind organizată de Casa Ioana, scrie Agerpres.

"Cred că este o iniţiativă mică, dar foarte bună, să dăm supă, pâine, haine, pentru a oferi un Crăciun mai bun", a spus Paul Brummell, înainte de a intra în spaţiul de unde a servit persoane fără adăpost, cu care a vorbit în limba română. 

"Peste tot este dificil să văd oameni fără familii, care trăiesc într-o situaţie foarte marginalizată. Este foarte dificil şi de aceea cred că organizaţii precum Casa Ioana fac o faptă bună", a adăugat diplomatul. 

Ambasadorului Marii Britanii i s-a alăturat şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm. 

"În mod tradiţional, în SUA, cel puţin din vremurile lui Charles Dickens, suntem preocupaţi de cei mai puţin norocoşi şi care au mai puţin decât noi. (...) Mai ales în această perioadă a anului, oamenii fac eforturi de implicare socială. Am aflat de această iniţiativă, am fost invitat să particip şi mi-am dorit foarte mult să fac asta, dar am şi sentimentul că în România oamenii sunt conştienţi de nevoia implicării sociale în mai mare măsură", a spus Hans Klemm. 

"Pentru mine, alături de colegul meu, ambasadorul Marii Britanii, este o oportunitate să aducem un omagiu comunităţii în care locuim acum, adică în Bucureşti", a adăugat ambasadorul SUA. 

El a spus că a fost impresionat de faptul că "supa a fost delicioasă", dar şi de numărul de oameni care au venit. 

Ambasadorul SUA a adăugat că problema oamenilor fără adăpost este una serioasă, care afectează şi ţările dezvoltate. 

"Este o problemă şi în SUA. În Washington, prezenţa oamenilor fără adăpost este evidentă şi este o problemă pe care nu am putut să o rezolvăm, aşa că Bucureştiul nu este singur, persoanele care sunt fără adăpost aici nu sunt singure. Oamenii fără adăpost sunt o realitate şi în ţările dezvoltate ca SUA", a spus acesta, adăugând că, pentru rezolvarea situaţiei, e nevoie de "timp, dedicare, resurse". 

Casa Ioana a pregătit miercuri pentru oamenii fără adăpost 300 de porţii de supă, 300 de pungi cu mâncare neperisabilă, haine, încălţăminte şi jucării - obţinute din colecte şi din donaţii directe ale unor supermarketuri sau ale unor ambasade. 

Mâncarea caldă a fost oferită de Intercontinental. 

Printre voluntarii care au ajutat persoanele fără adăpost să aleagă jucării, haine şi încălţăminte pentru copii s-a numărat şi Venice Pintea, în vârstă de 10 ani. "Vreau să ajut oamenii. E prima mea zi. Am ajutat nişte oameni să îşi aleagă încălţămintea pentru copiii lor", a spus aceasta, care a adăugat că a aflat de Casa Ioana de la prieteni ai mamei sale. 

"Acest eveniment este organizat pentru a conştientiza faptul că există atâţia oameni fără adăpost în Bucureşti şi pentru a sublinia că nu este neapărat vina oamenilor că sunt fără locuinţă... sunt mulţi alţi factori", a spus Ian Tilling, preşedinte şi fondator Casa Ioana. 

Potrivit acestuia, faptul că "51% dintre copii se confruntă cu sărăcia şi excluderea socială" este o situaţie care trebuie adresată cât mai serios. "Acum suntem cea mai săracă ţară din Europa, din nou. Trebuie să facem ceva să ieşim din această situaţie", a adăugat el. 

Şi Nicoleta Gontariu, reprezentant Casa Ioana, a spus că acţiunea de miercuri este un mod de a face oamenii să înţeleagă că "nu este suficient doar un bol de supă şi că ar trebui luate în considerare drepturile omului, cum ar fi dreptul la un cămin". 

Ea a afirmat că organizaţia Casa Ioana oferă adăpost în special femeilor cu copii, ce vin din familii abuzive. 

"Pentru bărbaţi este o problemă în Bucureşti, pentru că nu există decât centrul de urgenţă al municipalităţii şi e o problemă serioasă", a spus ea, adăugând că, potrivit voluntarilor din teren, cei mai mulţi oameni fără adăpost în Capitală sunt în zonele Gara de Nord, Universitate şi Calea Victoriei. 

"La Gara de Nord, cei mai mulţi oameni fără adăpost sunt din centrele de plasament", a declarat ea, menţionând că persoanele din aceste centre trebuie să le părăsească la vârsta de 18 ani. "Nu au mai avut nicio variantă către ce anume să se orienteze, au fost dependenţi de sistem şi a fost foarte greu să se descurce cu ce puteau să facă mai departe", a adăugat ea. Ea a arătat că o parte a oamenilor fără adăpost şi-au pierdut casele în urma crizei economice, iar alţii provin din familii destrămate. 

Mihaela Costel, de 35 de ani, care a venit să primească o masă caldă miercuri, a povestit că a fost abandonată la orfelinat la vârsta de 9 ani. În prezent nu are locuinţă şi doarme în adăposturi de noapte din Capitală. "Sunt pe străzi şi familia mea a murit. Stau pe unde apuc. De la 9 ani am fost dată la orfelinat", a afirmat ea. 

Potrivit Casa Ioana, numărul persoanelor fără adăpost din Bucureşti este de peste 5.000, nefiind însă cunoscută cifra exactă. 

Statisticile arată că 40% dintre români sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială. Conform Eurostat, România a înregistrat cel mai mare grad de sărăcie şi excluziune socială în rândul copiilor - 51% dintre copiii cu vârsta de 18 ani sau mai puţin nu au acces la educaţie, sănătate, locuinţă ori hrană.