Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului l-a reclamat la Parchet pe comisarul-şef Radu Sandu Moldovan pe motiv că, înainte de 1989, a bătut şi a torturat zeci de tineri.
Comisarul-şef Radu Moldovan este acuzat că, pe vremea când era miliţian, tortura elevii din Miercurea-Ciuc care mergeau la cinematograf, în discoteci, purtau părul lung şi cercei.
Actualul şef al Poliţiei din judeţul Harghita, comisarul-şef Radu Sandu Moldovan, a fost înainte de 1989 un torţionar care se ocupa cu maltratarea şi torturarea adolescenţilor din Miercurea- Ciuc. Asta susţin reprezentanţ ii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) care se bazează pe plângerile a trei dintre victimele de altădată ale comisarului-ş ef, ajunse astăzi la vârsta maturităţii.
Acestea povestesc cu lux de amănunte bătăile violente administrate, acum 20 de ani, de fostul miliţian, ajuns astăzi şef de inspectorat judeţean de poliţie. Pe baza acestor sesizări, dar şi a altor mărturii adunate de experţii IICCR, directorul institutului, istoricul Marius Oprea, a depus ieri la Parchetul General o plângere penală în care cere anchetarea şi trimiterea în faţa justiţiei a comisarului Moldovan.
Victimele s-au speriat de ascensiunea fostului miliţian
Între 1985 şi 1989, Moldovan era ofiţer operativ principal la Biroul judiciar al Miliţiei din Miercurea- Ciuc. Potrivit istoricului Marius Oprea, în acea perioadă acesta „a cercetat abuziv, a torturat şi a supus unor tratamente crude, inumane şi degradante mai multe zeci de minori din municipiul Miercurea-Ciuc, fie pentru că ei sau fraţii lor au încercat să treacă frontiera în Ungaria, fie pentru că erau bănuiţi că intenţionează să facă acest lucru sau, pur şi simplu, pentru a-i descuraja în eventuale asemenea intenţii“.
Mărturiile adunate de IICCR mai arată că, pe vremea când era miliţian, comisarul Moldovan se mai ocupa şi cu „sancţionarea“ adolescenţilor care nu se comportau conform normelor impuse de regimul comunist. „Există, de asemenea, probe şi indicii temeinice că, în aceeaşi perioadă, îi agresa cu o violenţă ieşită din comun pe mulţi dintre minorii care voiau să se distreze în discoteci, care mergeau la cinema în timpul în care el presupunea că ar fi trebuit să se afle la şcoală sau care purtau părul puţin mai lung ori încercau să poarte diverse accesorii „la modă“ în acea perioadă (cerceii, de exemplu, la băieţi)“, se mai arată în plângerea directorului IICCR.
Acuzaţii din întregul Cod Penal
Marius Oprea cere anchetarea comisarului Radu Molodovan pentru o listă lungă de infracţiuni - de la acte de tortură până la abuz în serviciu şi arestare nelegală - fapte pe care le consideră a fi „persecuţii pe motive politice“ şi nu se prescriu niciodată, conform convenţiilor internaţionale semnate de România.
De asemenea, directorul IICCR arată, în plângerea depusă la Parchet, că victimele fostului ofiţer de Miliţie s-au temut până acum să se adreseze justiţiei văzând că „fostul lor torţionar a continuat nu numai să lucreze în poliţie, dar să şi deţină funcţii şi grade tot mai mari“, ba chiar, în martie 2004, a ajuns să ocupe chiar cea mai înaltă funcţie din Poliţia judeţului Harghita.
ACUZAŢII
Bătea la Miliţie, la discotecă şi la cinematograf
„Moldovan deschidea un dulap şi mă obliga să aleg una dintre uneltele cu care doresc să primesc bătaie. Eram întrebat pentru a nu avea onoarea de a se repeta unealta cu care mă bătuse ultima oară, după care îmi punea cătuşe la mâini şi mă lega de calorifer. (...) Eram bătut fără milă, până când Moldovan transpira ca un sportiv de performanţă, nu mai avea puteri şi trebuia să ţină o scurtă pauză pentru odihnă“.
Astfel îşi aminteşte un bărbat din Miercurea-Ciuc că se desfăş urau „anchetele“ la care a fost supus, pe vremea când avea doar 13-14 ani, în biroul de la Miliţie al actualului comisar-şef Radu Sandu Moldovan. El le-a relatat cercetătorilor de la IICCR că, în acea perioadă, a fost chemat la sediul Miliţiei de zeci de ori, de regulă de două ori pe săptămână, marţea şi joia, şi de fiecare dată a fost bătut cu bestialitate de Moldovan, în timp ce afară, pe coridor, „nenumărate persoane, în general copii, fete şi băieţi, aşteptau să intre în birou pentru a primi o bătaie soră cu moartea“. Adolescentul intrase în vizorul ofiţerului de Miliţie deoarece fraţii lui mai mari încercaseră să treacă ilegal graniţa în Ungaria.
„Cine nu ştia să cânte Imnul era călcat în picioare“
Acelaşi bărbat relatează şi despre „raziile“ pe care Radu Moldovan, însoţit de echipa sa de „miliţieni bătăuşi“, le făcea deseori la discotecile care se ţineau în Casa Tineretului din oraş: „Alinia toate persoanele lângă perete şi le lovea pe rând. (...) Avea pregătit un disc pe care era Imnul României şi punea câte o strofă spre audiţie, după care îi obliga pe tineri să cânte în cor Imnul. Cine nu ştia să cânte Imnul era bătut şi călcat în picioare“. Un tratament special era rezervat celor care aveau părul mai lung sau aveau cusute pe haine accesorii colorate după moda tinerilor din Occident. Conform relatărilor unei alte victime a comisarului Moldovan, în această situaţie se aflau cam 30%- 40% dintre tinerii surprinşi în discotecă de echipele de miliţieni.
Cu toţii erau urcaţi în maşinile care îi aşteptau în faţa Casei Tineretului şi duşi la sediul Miliţiei, unde actualul şef al Poliţiei Harghita le tăia părul cu foarfeca şi le decupa abţibildurile de pe haine. Urmau apoi bătăile:
„Trebuia să mă descalţ şi, cu tălpile goale, să mă aşez în genunchi pe un scaun, după care îmi erau bătute tălpile picioarelor cu bastonul. Din toate puterile, primeam 10 lovituri mari, urmate de o lovitură mai mică, pe care trebuia să le număr cu voce tare. Din când în când părăsea încă- perea pentru a-i bate şi pe cei din sala de aşteptare, iar când se întorcea începea totul de la capăt“.
Bătuţi pentru că nu purtau cravata de pionier
Ieşirea de la cinematograf era un alt loc în care miliţienii conduş i de ofiţerul Radu Moldovan îi aşteptau pe tineri şi începeau să-i ia la întrebări. „Cum te cheamă? Ce şcoală frecventezi? Unde lucrează părinţii? Ce cauţi la cinematograf? De unde ai bani? De ce nu porţi cravata de pionier? De ce minţi? După care, fără niciun scop, eram luaţi la bătaie“, povesteş te o altă victimă a miliţianului.
Relatările lor au fost întărite şi completate şi de alte persoane din Miercurea-Ciuc identificate ulterior de experţii IICCR care s-au deplasat în această localitate. „Îţi dau o listă de 50-60 de oameni, dacă vrei, care au fost bătuţi de ăştia“, şi-a încheiat relatarea unul dintre aceştia.
CV
Radu Sandu Moldovan
1983-1985 - Şef Post Transporturi Feroviare Ciceu
1985-1991 - Ofiţer operativ principal la Biroul Judiciar Miercurea-Ciuc
1991-1993 - Ofiţer specialist I cu pregătirea cadrelor în cadrul Serviciului Management Resurse Umane la Inspectoratul de Poliţie Harghita
1993-2001 - Şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei Harghita
2001-2004 - Şef al Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Târgu-Mureş
16-03-2001 - prezent - Şef al Inspectoratului de Poliţie Harghita
ÎN PREZENT Ameninţări din partea fostului miliţian
Una dintre cele trei victime ale ofi- ţerului de Miliţie, care a depus o plângere împotriva acestuia la IICCR în octombrie 2007, susţine că, în urmă cu aproape o lună, fostul său torţionar, ajuns astăzi şef al poliţiei judeţene, a încercat să-l intimideze. El a povestit că, pe 24 ianuarie, a fost invitat sub un pretext oarecare la sediul poliţiei, unde l-a întâlnit din nou pe comisarul-ş ef Moldovan. Acesta ar fi început să-i reproşeze violent că susţine investigaţiile făcute cu privire la el de către cercetătorii institutului, după care l-a ameninţ at deschis încercând să-l determine să-şi retragă plângerea. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a comunicat, ieri, că a declanşat propriile verificări în legătură cu acuzaţiile aduse comisarului, că a luat act de plângerea depusă la Parchet şi că va lua mă- suri în funcţie de rezultatul anchetei procurorilor.