Ambitiile nucleare ale Iranului s-au transformat intr-un cosmar pentru administratia Bush.

Pe masura ce diplomatia de la Teheran castiga timp, optiunile presedintelui american se reduc dramatic, favorizand interventia militara. Ce va face Romania in cazul unui razboi?

 Oficial, Casa Alba nu ia in calcul razboiul. Un alt treilea front, dupa cele deschise in Afganistan si Irak, ar impune costuri si riscuri stratosferice. Presedintele George W. Bush a avertizat insa, in repetate randuri, ca Statele Unite nu vor tolera un Iran nuclear.

Iranul, beneficiarul esecului SUA

Analistul de politica externa Christian Mititelu considera ca Statele Unite au motive intemeiate de ingrijorare in privinta intentiilor Iranului: „Regimul de la Teheran este pe punctul de a perfecta tehnologia necesara construirii unei arme atomice, in pofida sanctiunilor impuse de Consiliul de Securitate ONU. Presedintele Iranului ameninta Israelul, principalul aliat al Americii in Orientul apropiat.

In acelasi timp, Iranul este principalul beneficiar al esecului administratiei Bush in Irak. In eventualitatea scindarii Irakului pe criterii confesionale, Iranul va tutela statul siit cu care se va invecina. Oricum, Iranul actioneaza deja prin interpusi in vestul Irakului, in Liban si in Fasia Gaza si ar putea incuraja militantismul minoritatilor siite din alte state arabe din zona. In fine, Iranul poate strangula exporturile de petrol din zona Golfului Persic, provocand o criza economica majora la nivel mondial”.

Mititelu este de parere ca SUA nu pot asista pasiv la inarmarea nucleara a Iranului. „Obiectivul este de a determina Teheranul sa renunte la programul de imbogatire a uraniului sau macar sa-l intarzie cat mai mult. Optiunea diplomatica, inclusiv sanctiunile impuse, nu pare sa dea rezultate. De aceea se vorbeste din ce in ce mai mult despre optiunea militara: in cel mai bun caz, ca mod de a impulsiona gasirea unei solutii negociabile sau, altminteri, ca ultima solutie. Dupa aventura din Irak, SUA vor fi insa nevoite sa actioneze singure ori in cooperare cu Israelul. Nu se pune problema unei invazii, care ar fi nepractica si inacceptabila pentru opinia publica americana, ci a unui atac aerian selectiv, indreptat asupra instalatiilor nucleare cunoscute ale Iranului. Riscul politic este insa foarte mare, iar rezultatul - adica distrugerea completa a instalatiilor subterane - nu poate fi garantat”, explica analistul.

Vizita top-secret la Bucuresti

In acest context, vizita-fulger efectuata miercuri in Romania de Michael Hayden, directorul CIA, deschide ipoteza unor discutii privind participarea Romaniei la un eventual conflict intre SUA si Iran. Hayden a sosit la Bucuresti la invitatia directorului SRI, George Maior, si a avut intrevederi cu presedintele Traian Basescu, premierul Tariceanu si cu reprezentantii serviciilor secrete. Oficial, directorul CIA a purtat discutii cu reprezentantii serviciilor secrete romanesti despre situatia securitatii internationale, a colaborarii bilaterale si despre combaterea terorismului la nivel global.

Vizita sefului CIA ar putea fi legata insa si de evolutia crizei iraniene. Statele Unite sunt interesate de atacarea Iranului din bazele militare americane situate in estul Europei, mai precis in tara noastra si in Bulgaria. De altfel, aceasta ipoteza a fost mentionata in acest an de site-ul de stiri Novinite, din Bulgaria.

Implicarea Romaniei intr-un asemenea conflict nu este tolerata de Rusia, care a criticat deschis si extinderea prezentei militare americane la Marea Neagra. In plus, Bucurestiul se expune reactiei Iranului. Ayatollahul Khomeini a amenintat cu represalii teroriste orice stat care ia parte la un atac militar asupra sa, iar conducerea Garzilor Revolutionare a anuntat ca Iranul poate riposta pe distante de pana la 2.000 de kilometri.

Optiunile Romaniei intr-un conflict militar SUA-Iran

Chiar daca nu se va implica in plan militar, Romania ar putea avea de suferit in urma unui conflict intre SUA si Iran.

Pretul petrolului ar exploda, iar valul scumpirilor ar lovi inevitabil si Romania. „Ceausescu a colaborat bine cu Sahul Iranului. Romania si-a supradezvoltat industria de rafinare tocmai pentru a prelucra importurile de titei iranian. In parte, din cauza sanctiunilor, Iranul nu are nici astazi o capacitate de rafinare compatibila cu rezervele sale de petrol.

De aceea, este in situatia paradoxala de a exporta titei si a importa benzina si alte produse rafinate. Oricum, Romania - membra a NATO si a UE - nu are cum si cu ce sa iasa din rand spre a redeveni un partener privilegiat al Republicii Islamice. Ceea ce nu inseamna ca guvernul de la Bucuresti ar saluta un atac asupra Iranului cu consecinte imprevizibile”, spune Christian Mititelu.

„Un conflict armat in zona Golfului Persic ar afecta neindoielnic exporturile de petrol, si nu numai pe cele iraniene. Marina iraniana poate mina golful sau poate lansa actiuni de sabotaj la nivelul stramtorii Hurmuz, pe unde ies petrolierele din golf. In acest caz, pretul petrolului va creste substantial, cauzand o incetinire a activitatii economice in marile tari industrializate.

Exporturile romanesti vor fi afectate, asadar si nivelul cresterii economice va avea de suferit. Pe plan militar, Dobrogea se inscrie in raza de actiune a rachetelor iraniene, desi ma indoiesc ca vor viza teritoriul romanesc. Acest scenariu ipotetic intareste insa argumentele in favoarea extinderii scutului antiracheta american, astfel incat sa protejeze si estul Romaniei si al Bulgariei”, adauga Mititelu.

„Pe plan economic, toata lumea va fi afectata. Deja criza irakiana a produs o crestere a pretului petrolului, iar largirea conflictului ar duce la o crestere mai mare. Intreaga economie ar resimti efectele, iar economia romaneasca cu atat mai mult, pentru ca noi n-am rezolvat inca problemele de economisire a resurselor energetice si inca n-am elaborat o strategie energetica pentru viitor, suntem inca in faza cautarilor”, spune Cristian Parvulescu.

Doua politici, o singura optiune

Romania ar avea o alegere dificila de facut in eventualitatea izbucnirii unui razboi in Iran. „Ar fi foarte dificil pentru Romania sa opteze intre buna relatie cu SUA si reactiile europene. Cred ca Bucurestiul ar adopta pozitia dominanta”, spune analistul politic Cristian Parvulescu.

In opinia sa, reactia Bucurestiului va depinde foarte mult si de politica interna: „Stim ca avem acum doua directii: una proamericana la Cotroceni si una mai degraba proeuropeana la Palatul Victoria. Asta e foarte grav, fiindca nu stim cine conduce politica externa in Romania - presedintele sau premierul. Romania trebuie sa aleaga o solutie inteligenta si sa adopte pozitia Natiunilor Unite. S-a dovedit in Irak ca rezolvarea unilaterala a unui conflict creeaza mult mai multe probleme decat rezolva”.

Diferendul de opinie dintre presedinte si premier in privinta politicii externe este evidentiat si de analistul politic Bogdan Teodorescu: „Presedintele Basescu este adeptul colaborarii neconditionate cu Washingtonul. Din nefericire, vorbim de doua politici externe in Romania, una a presedintelui, alta a premierului.

Cred ca Romania de aceasta data va tacea civilizat fiindca am putea avea surpriza ca Europa sa condamne atacul american, iar Cotroceniul nu va adopta o pozitie contrara. Nici nu cred ca va exista o sustinere plenara”, spune el.

Christian Mititelu este de parere ca Romania ar putea fi implicata indirect intr-o actiune militara americana in Iran doar daca aviatia SUA ar folosi in vreun fel baza de la Kogalniceanu, presupunand ca lucrarile ar fi gata. „In acest caz, Iranul va protesta”, spune analistul.

Un scenariu improbabil

Cristian Parvulescu considera ca Romania ar face o eroare fundamentala daca s-ar implica pe plan militar. „Cred ca Romania trebuie sa foloseasca in primul rand resursele diplomatice pe care le are si pe care in ultimul timp nu prea le-a utilizat. Romania ar putea sa joace un rol mai important in diplomatia mondiala decat in prezent.

Ar trebui sa-si asume in mod curajos un rol mai important.  Din pacate, nu exista suficiente resurse in Ministerul de Externe si nicio viziune coerenta in lumea politica romaneasca. Si, atunci, Romania va fi un simplu spectator docil, care se adapteaza curentului general”, spune analistul.

Christian Mititelu apreciaza ca, fara acordul explicit al Consiliului de Securitate ONU, nu se va constitui o coalitie militara impotriva Iranului. „Acordul este complet improbabil, deoarece Rusia si chiar si China (importatoare de petrol si gaz iranian) se vor opune adoptarii unei rezolutii care sa autorizeze interventia militara”, spune analistul.

Mititelu estimeaza ca Romania ar putea fi implicata direct doar daca un  eventual atac american ar antrena in cele din urma participarea Aliantei NATO la un conflict mai larg. „Scenariul mi se pare totusi implauzibil. La fel de improbabil mi se pare si ca Romania sa devina tinta prioritara a unor atacuri teroriste, desi nici in aceasta privinta nu e loc de complezenta”, adauga comentatorul de politica externa.

CUM VA FI RAZBOIUL?

Americanii pregatesc valuri de lovituri aeriene

> Conform expertilor contactati de „Time” si „Newsweek”, atacul se va desfasura pe calea aerului. In prezent, trupele americane sunt raspandite in mai multe teatre de razboi, iar scopul atacului nu ar justifica o invazie terestra.

> Specialistii americani estimeaza ca Iranul ar putea detine intre 18 si 30 de facilitati nucleare. Raspandite in intreaga tara, acestea sunt construite in fabrici obisnuite sau in subteran, protejate de buncare solide. Acestea ar fi principalele obiective de pe lista celor aproximativ 1.500 de tinte selectate deja de CIA si de Pentagon. Multe dintre acestea se afla in zone populate si sigur vor exista victime in randurile civililor.

> Un oficial al Armatei SUA a declarat pentru „Time” ca bombardamentele ar impune utilizarea tuturor tipurilor de avioane, de la bombardierele Stealth la avioanele de vanatoare F-15 si F-16, care decoleaza de pe uscat, si la aparatele F-18, cu decolare de pe portavioane.

> Pentru distrugerea buncarelor vor fi lansate munitia cu ghidare prin GPS si bombele cu tinta-laser, ghidate prin satelit. Dar, intrucat instalatiile subterane sunt foarte bine protejate, va fi nevoie de bombardamente repetate.

> Expertii considera ca atacurile aeriene ar putea doar sa intarzie cu doi-trei ani programul nuclear al Iranului. Chiar daca avioanele americane distrug fiecare tinta, exista alte capacitati ascunse, necunoscute, care isi vor continua dezvoltarea. „Nu poti sa bombardezi know-how-ul”, a declarat un oficial al Armatei SUA, citat de „Time”.

PRETUL RAZBOIULUI

Riscurile si costurile unui atac

Surse din armata americana, citate de presa din SUA, sustin ca un conflict cu Iranul nu mai este de neconceput. In acest moment, notiunea unui razboi cu Iranul pare absurda, releva „Time”, estimand ca ultimul lucru pe care si-l pot permite acum SUA este un alt conflict militar, in conditiile in care celelalte doua fronturi deschise, Afganistanul si Irakul, situate la granitele de est si de vest ale Iranului, secatuiesc zilnic trezoreria americana si suprasolicita fortele armate.

Asa cum mentioneaza 'Time”, superputerile nu-si pot alege mereu inamicii, iar faptul ca toate partile ar avea de pierdut intr-un conflict nu garanteaza ca acesta nu va izbucni. Dar sunt costurile unui razboi mai mari decat pericolul coabitarii cu un Iran nuclear? Si poate fi convins altfel decat prin razboi regimul fundamentalist de la Teheran sa renunte la programul nuclear?

Criza dintre SUA si Iran nu s-a iscat peste noapte. In ultimii ani, Teheranul a achizitionat cea mai mare parte dintre piesele necesare pentru dezvoltarea instalatiilor nucleare. Desi oficialii iranieni sustin ca ambitiile Iranului se limiteaza la energia nucleara, Washingtonul considera ca regimul fundamentalist nu va ezita sa fabrice bomba nucleara. Iar administratia Bush a anuntat ca nu va tolera ca Iranul sa intre in posesia armei nucleare.

Simularile unui cosmar

Oficialii americani citati de „Time” subliniaza ca optiunea pentru interventia armata nu depinde numai de capacitatea militara, ci si de consecintele si de costurile unei asemenea solutii. „Nu se pune problema doar daca putem ataca sau cand vom ataca, ci si daca suntem pregatiti pentru ceea ce va urma”, a declarat generalul in retragere Anthony Zinni, din cadrul Marinei SUA.

Colonelul in retragere Sam Gardiner, din cadrul US Air Force, a realizat in ultimii cinci ani mai multe simulari ale unui razboi intre America si Iran pentru politicienii de la Washington.

El a declarat ca, de fiecare data cand prezenta un scenariu, acesta se transforma intr-un cosmar: toate simularile au aratat ca mai intai se dezvolta terorismul, fiindca Iranul va autoriza organizatia Hezbollah sa declanseze o serie de atentate sangeroase in Israel ca sa atraga statul vecin in conflict si pentru ca regimul de la Teheran sa atraga sprijinul populatiei.

Apoi, cei 160.000 de militari americani desfasurati in Afganistan si Irak sunt tot mai amenintati de insurgentii sprijiniti din Iran. In fine, petrolul: Iranul ar putea mina stramtoarea Hormuz, pentru a bloca transportul de petrol si pentru a produce o criza economica de proportii la nivel international.

Israelul, pregatit pentru 2008

Contactat de revista „Newsweek”, Gardiner a spus ca in scenariile sale cel mai dificil este de anticipat reactia Israelului. „Va lansa Israelul un atac daca Washingtonul nu ataca? Sau va incerca sa atraga America in razboi? Chiar daca Israelul intervine singur, noi vom fi blamati si atacati”, a spus Gardiner, subliniind ca nimeni nu poate afla dinainte cat de departe va merge Israelul pentru a opri Iranul sa aiba bomba nucleara. Danny Yatom, fostul sef al Mossad in anii ‘90, a declarat pentru „Newsweek” ca „optiunea militara nu este cea mai rea pentru Israel. Cea mai proasta varianta este un Iran nuclear”.

Revista citata a dezvaluit ca vicepresedintele american Dick Cheney urmarea sa incurajeze bombardarea de catre Israel a instalatiei nucleare iraniene de la Natanz, pentru a provoca reactia Teheranului, SUA avand astfel un pretext pentru a lovi bazele nucleare ale Iranului.

Conform „Newsweek”, urmatoarele trei luni vor fi decisive pentru Israel. „2007 este anul in care trebuie verificat daca eforturile diplomatice vor stopa Iranul. Daca pana la sfarsitul anului negocierile nu dau roade, 2008 devine anul in care trebuie actionat”, a declarat, sub protectia anonimatului, un inalt oficial israelian.

O convietuire imposibila

In aceste conditii, jurnalistii americani se intreaba ce optiuni are administratia Bush. O varianta ar fi ca SUA sa accepte Iranul ca putere nucleara si sa se concentreze pe prevenirea folosirii armei atomice de catre Teheran. Exista insa riscul ca Iranul sa-si foloseasca acest avantaj pentru a-si intari influenta in Irak. Mai mult, statele sunnite din regiune, precum Arabia Saudita si Egiptul, s-ar simti amenintate si ar putea fabrica la randul lor bomba nucleara, declansand o cursa a inarmarii in regiune.

O alta posibilitate ar fi ca SUA sa ofere anumite garantii de securitate Iranului in schimbul acceptarii de catre Teheran a inspectarii facilitatilor sale nucleare si a dezarmarii. Dar nici aceasta solutie nu este perfecta: ar fi greu pentru orice administratie SUA sa recunoasca legitimitatea unui regim care sponsorizeaza terorismul si propovaduieste distrugerea Israelului.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice incearca in continuare sa invinga opozitia Rusiei si  a Chinei pentru a grabi impunerea de noi sanctiuni Theranului, dar Adunarea Generala a ONU a amanat vineri luarea unei decizii. Moscova respinge demersul american si prefera ca Iranul sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA).

Parisul pare sa se ralieze Washingtonului, dupa ce purtatorul de cuvant al presedintiei a anuntat ca „Franta nu-l crede pe Ahmadinejad”, care a asigurat ONU ca Iranul si-a inchis programul nuclear si ca Iranul nu va ataca nicio tara.

Oficial, Casa Alba sustine ca America nu se pregateste de razboi. „Nimeni nu ia in considerare o optiune militara in acest moment. Incercam sa prevenim situatia in care presedintele Bush va fi nevoit sa decida intre un Iran nuclear si declansarea razboiului”, a declarat un oficial al administratiei prezidentiale.

Nu este exclus ca amenintarile americane sa fie doar parte a unei strategii, menita sa franeze ambitiile Iranului, fara a recurge la un razboi costisitor din toate punctele de vedere. Desi, asa cum observa analistul politic Bogdan Teodorescu, daca ameninti si  nu actionezi nu mai impresionezi pe nimeni.

Lipsit de sprijin in Congres si parasit de nucleul greu al neoconservatorilor, George W. Bush nu mai are elanul politic de la inceputurile mandatelor sale. Ultimul sau an la Casa Alba se apropie, iar presedintele american trebuie sa se decida cum il va petrece: cu un Iran intangibil sau cu un un nou razboi.