România Curată a analizat contractele de peste un milion de euro, oferite de Primăria Capitalei sub conducerea lui Sorin Oprescu, în domeniul lucrărilor mari de infrastructură, conform raportului "Romanian public procurement in the construction sector. Corruption risks and particularistic links". Procentul contractelor primite de firme care sunt considerate ca fiind favorizate în domeniul construcțiilor este 12,3% (adică 14 contracte dintr-un total de 113 contracte peste 1 milion euro atribuite de PMB intre 2008-2013), însumând 111 milioane euro.

Raportul a vizat perioada 2007-2013, portalul România Curată a urmărit informațiile începând cu anul 2008, de când Sorin Oprescu este primar al Capitalei, referitoare la contractele din domeniul construcțiilor și care depășesc suma de un milion de euro. În cazul unor contracte, cum au fost cele pentru Pasajul Basarab ori Arena Națională, care au fost încheiate în 2006 şi 2007, au fost luate în calcul doar adiționalele ce au fost încheiate în mandatele Oprescu.

Potrivit analizei făcute de România Curată, în perioada 2008-2013, Primăria Generală a Bucureştiului a dat 113 contracte unor firme de construcţii, cu o valoare cumulată de 639 milioane euro (639.201.735,22).

Astfel, din totalul contractelor atribuite în funcție de două trăsături „conexiunea cu lumea politică” și „câștigător prin metoda singurului ofertant” rezultă următoarele:

6,19%, însumând 93 milioane euro, din totalul contractelor atribuite (adica 7 contracte din 113) s-au dus către 3 mari firme conectate politic: ROMSTRADE, PA&CO și DELTA ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII SI MONTAJ 93 S.R.L. 36,2%, însumând 233 milioane euro, din totalul contractelor (adica 41 contracte din 113) a fost atribuit prin metoda singurului ofertant.

De regulă, în România “comisionul” la contractele cu dedicaţie este între 10%-20% (valori minime), iar calculat la cifra găsită de noi, de 344 milioane euro (111 + 233) , rezultă o şpagă estimativă (minimă) între 34 şi 68 milioane euro.

Un alt indiciu al corupţiei este transparenţa procedurilor de acordare a contractelor de Primăria Bucureşti. Astfel, din cele 113 contracte, doar 66 au fost atribuite prin licitaţie deschisă,14 prin licitaţie restrânsă accelerată, 1 contract prin licitaţie restrânsă, 3 prin cerere de oferte şi 29 prin negociere fără anunţ de participare.

În cazul asocierilor de firme, suma figurează la firma lider de asociere

Firmele autohtone din topul listei au mari probleme în justiţie, cu patroni urmăriţi penal, trimişi în judecată sau condamnaţi pentru coruperea unor oficiali sau evaziune fiscală.

Astfel, Tehnologica Radion a intrat în insolvenţă, iar patronul Theodor Berna a fost arestat şi trimis în judecată pentru evaziune fiscală, el fiind şi cel care l-a mituit pe fostul ministru Darius Vâlcov.

Costel Căşuneanu, patronul de la PA&CO, a fost condamnat în 2013 la 4 ani cu suspendare, în dosarul de corupţie al fostului senator PSD Cătălin Voicu. El este judecat şi pentru că l-ar fi mituit pe primarul din Bacău, Romeo Stavarache.

Romstrade este în faliment, iar patronul companiei Nelu Iordache a fost arestat pentru delapidare şi spălare de bani, dar şi pentru fraude în construirea Transalpina.

Dan Besciu, acţionar majoritar la Euroconstruct Trading 98 SRL, este cercetat penal pentru spălare de bani şi delapidare.

Proiecte controversate pe bani mulți

Primăria Capitalei are un buget anual de 1 miliard de euro, iar sume consistente se duc pe proiecte a căror utilitate a fost pusă la îndoială deseori de către societatea civilă. Vă oferim câteva exemple de proiecte începute sau terminate de Oprescu, unde costurile foarte mari au fost criticate de organizaţiile neguvernamentale. Aproape toate marile lucrări de infrastructură din Bucureşti au avut costuri umflate, valorile oscilând de la minim 50% faţă de proiectul iniţial, ajungându-se şi la 400%, cum este cazul Pasajului Pipera, scrie  România Curată.

Pasajul Basarab a fost inaugurat în 2011, cu o întârziere de 2 ani şi 4 luni, costurile ridicându-se la 240 milioane euro, cu aproape 100 de milioane euro mai mult decât proiectul iniţial. Pasajul a fost realizat de un consorţiu format din firmele Astaldi (Italia) şi FCC Constructii (Spania), prima fiind o abonată la contractele date de Primăria Capitalei.

Arena Naţională – stadionul a fost inaugurat în 2011, contractul fiind atribuit în 2007 de Adriean Videanu asocierii de firme Bogart&Max Bogl. Costurile finale sunt estimate la 240 milioane euro, deşi stadionul este asemănător celui din Frankfurt (Germania), construit tot de Max Bogl şi care a costat doar 126 milioane euro.

Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, proiectată să fluidizeze traficul din centrul Bucureştiului, este unul dintre cele mai controversate lucrări demarate de Oprescu. Primul tronson Piaţa Victoriei-Berzei a fost inaugurat în 2014, însă bilanţul este trist: au fost demolate 90 de case, printre care şi clădiri monument istoric. Amintim aici Hala Matache, demolată ilegal noaptea, fără ca ea să mai fie reconstruită, aşa cum a promis Oprescu. Instanţele de judecată au suspendat şi anulat în mai multe rânduri autorizaţiile de construire, proiectul fiind blocat.

Pasajul Mihai Bravu peste râul Dâmboviţa a fost demarat în 2010 şi dat în folosinţă în 2014, cu o întârziere de 2 ani, costurile finale fiind de 180 milioane lei, cu 60 de milioane lei mai scump decât se estimase. Iniţial, contractul a fost dat firmei Romstrade, reziliat apoi în 2012, an în care patronul Nelu Iordache a fost arestat pentru corupţie, iar compania a intrat în insolvenţă.

Pasajul Pipera a fost inaugurat în 2012 şi a costat 32 milioane euro, de patru mai mult decât proiectul iniţial din 2006. Lucrările au fost realizate de asocierea PA&CO International şi F. KIRCHHOFF STRBENBAU GmbH Co KG.

Podul de la Ciurel şi străpungerea spre A1 – cu o lungime de 8,3 km trebuie să facă legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada A1. Licitaţia a fost câştigată în 2010 de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica Radion. Lucrările au început fără a fi aprobat un PUZ de Consiliul General şi fără o dezbatere publică (trebuiau expropriate 40 de ha), fiind sistate la puţin timp din lipsă de fonduri. Toate PUZ-urile aprobate ulterior de consilierii generali au fost suspendate sau anulate în instanţă.

Modernizare Şos Iancului – Pantelimon a început în 2013 şi nu este terminată nici în prezent, deşi lucrarea trebuia finalizată în 2014. Costul se ridică la 70 milioane de euro, licitaţia fiind câştigată de asocierea de firme Tehnologica Radion, TIAB şi Via Proiect. Cetăţenii din zonă au reclamat faptul că muncitorii au tăiat zeci de tei, iar traficul este blocat de lucrările în întârziere.

Sediul Primăriei – În anul 2009, Primăria Capitalei s-a mutat într-un turn de birouri de pe Splaiul Independenţei, în condiţiile în care vechiul sediu a intrat într-un amplu proces de renovare şi consolidare. Oprescu a preferat să închirieze clădirea, plătind aproximativ 11,5 milioane euro, sumă cu care ar fi putut să cumpere turnul de la proprietar – Apatel Properties.

Pistele pentru biciclete – proiectul a înghiţit 11 milioane de euro în perioada 2008-2010 şi din 112 km proiectaţi, acum mai sunt doar 10 km. Lucrările au fost prost făcute, aşa-zisele piste fiind realizate prin vopsirea unor porţiuni de pe trotuar. Au fost desfiinţate de Poliţia Română pentru că nu erau sigure. Ulterior, au fost construite piste pe carosabil pe Calea Victoriei.

Ceasurile de aur şi chioşcurile din parcuri – Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, a cumpărat în 2011 nu mai puţin de 16 chioşcuri amplasate prin parcuri. Preţul unui chioşc a fost unul fabulos, de 37.000 euro, bani cu care poţi cumpăra o garsonieră în Bucureşti. De asemenea, în 2010 administraţia a cumpărat 10 ceasuri placate cu aur cu suma totală de 2,97 milioane lei, amplasate prin centrul oraşului. Preţul a fost considerat piperat şi de Curtea de Conturi, care a constatat unele ilegalităţi.