ROMÂNI în Serbia: ”În Timoc nu sârbii au probleme cu românii. Ci românii cu românii. Sârbii sunt deştepti şi îşi apără interesele”

Românii din Serbia strâng rândurile. După ani în care s-au lăsat dezbinați înceracă să se unească pentru a-și cere drepturile cu o singură voce. Vor școli în limba română și să fie recunoscuți ca români, chiar dacă unii din ei au ajuns să se declare ”vlahi” la recensământul populației de acum trei ani. Între timp spun că au înțeles de ce e nevoie să fie uniți.

Iniţiativa Românilor din Serbia (IRS), o structură asociativă, neguvernamentală, care pledează pentru respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului, a decis să propună o listă proprie de candidaţi pentru Consiliul Național al Minorității Naționale Române (CNMNR) din Serbia. Consiliul e important pentru că el reprezintă legătura între minoritate (cu nevoile ei) și autoritățile de la Belgrad. Problematic însă este că, oficial, în Serbia trăiesc români în Voivodina și vlahi în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în adminsitraţie, denumirile instituţiilor publice sunt şi în limba română, există şcoală şi presă românească, iar numele localităţilor cu majoritate românească este trecut şi în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt departe de astfel de drepturi, de altfel constituționale. Vina le aparține, spun cei din ISR: mulți s-au lăsat manipulați și, la recensământ și-au ”uitat” originea, declarându-se fie vlahi, fie sârbi.

Vlahii vorbesc românește dar oficial nu sunt români

Vlahiiă din Valea Timocului vorbesc și ei tot limba română, dar în ciuda numărului lor mare, nu au defel drepturile din Voivodina. ”Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii și vlahii sunt considerați popoare diferite în Serbia deși pentru toată lumea este evident că e vorba de unul și același neam”, explică Boian Bărbuță, președintele ISR, organizația din Valea Timocului care și-a asumat rolul de trimite reprezentanții românilor timoceni la discuții cu ofciialii sârbi. Conform recensământului din 2011, în Timoc trăiesc 35.330 de vlahi și vreo 2.500 de români. De ce nu s-au declarat majoritatea pur și simplu ”români”, nimeni nu poate da o explicație coerentă. ”În Timoc nu sârbii au probleme cu românii. Ci românii cu românii”, explică reprezentanții IRS.

Florin Dumitrescu, mai fericit ca niciodată. Vestea cea mare pentru fani: Începe o nouă eră

Zodiile cu noroc în această perioadă. Stare de bine, vești bune și mult optimism 

Românii din Timoc, chemați să se declare

În aceste zile, vlahii din Valea Timocului sunt chemați la primăriile din zonă pentru a corecta ”eroarea”. Ei trebuie să completeze formularul prin care se declară membrii ai minorității române. Cei din IRS au pornit mobilizarea generală, cu sprijinul mai multor reprezentanți din diferite sate dijn zonă. ”Adevăratul moment istoric este că, la alegerile pentru Consiliul Minorităților, în noiembrie, vor merge împreună românii din Valea Timocului cu cei din Voivodina. Scopul nostru, după ce vom ajunge în Consiliu, va fi să luptăm pentru românism și drepturile românilor  în toată Serbia. Le spunem oamenilor că pot lua parte la un moment istoric pentru comunitatea românească din Valea Timocului, una din minorităţile care încearcă să îşi afirme identitatea culturală, lingvistică şi religioasă, la capătul a aproape două secole de asimilare cruntă. Anul acesta, la alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale din Serbia, românii din Timoc au posibilitatea de a-şi trimite reprezentanţi în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia şi de a nu mai accesa listele pentru consiliul aşa zisei minorităţi vlahe”, spune preşedintele ISR, Boian Bărbuţă. Fiecare minoritate din Serbia are un consiliul al minorităților, iar din 2006 există chiar și unul al  minorității vlahe.

Copiii forțați să abandoneze orele de română

După ani de solicitări, în 2012 în Valea Timocului a început un proiect pilot cu lecții de limba română în școli. S-au înscris 1.600 de copii, din care mulți au renunțat anul acesta deoarece autoritățile au mutat orele târziu. Lecțiile de limbă română au fost puse la diferenţe orare foarte mari după încheierea cursurilor. Copilul care vine de la ţară, de la zeci de kilometri, trebuie să stea pentru română până târziu, apoi nu mai are cu ce să se întoarcă acasă. ”Veniți, fraților, să ne unim pentru neamul românesc! Acesta e mesajul nostru pentru românii din Timoc. E acum, ori niciodată. Dacă acum nu facem ceva pentru noi, pentur copiii noștri, vom conta cu atât mai puțin peste patru ani, la alegerile următoare. Până una alta, copiii noștri sunt străinii noștri. Ei spun ”Dobro jutro” și ”Dobro vece” în loc de ”Bună ziua” și „Bună seara”. Dacă nu facem nimic acum, în 10 ani nimeni din Valea Timocului nu va mai vorbi românește. Nu putem să ştim câţi români sunt în Timoc. Nu ştim câţi dintre vlahi se vor declara români. Câţi dintre ei îşi declară apartanenţa pentru diverse interese. Una dintre soluţii ar putea să fie oferirea de dublă cetăţenie de către România. Numai aşa puteam avea şansa să facem o identificare reală. Problema noastră este legată de identificare”, a mai declarat Boian Bărbuță.   Pe 12 aprilie, românii din Valea Timocului vin în Voivodina, la Pancevo, pentru o întâlnire cu liderii românilor de aici, ocazie cu care vor definitiva lista cu reprezentanții din care, în toamna acestui an, românii din Serbia își vor alege reprezentanții în fața guvernului de la Belgrad.