Un prorector și doi prodecani de etnie maghiară au demisionat din conducerea Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș. Au trecut două săptămâni de atunci. ”Probabil că există și o componentă politică”, admite acum rectorul UMF, Leonard Azamfirei.

Szilagyi Tibor, prorector, și Frigy Attila, alături de Sipos Emese, prodecani în cadrul aceleiași Universități de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, au demisionat la finele lui aprilie din funcțiile administrative, amenințând cu boicotarea forurilor de conducere de către cadrele didactice maghiare. Demisiile au avut drept motiv oficial faptul că linia maghiară de studiu din cadrul Universității nu este organizată pe departamente separate. UMF funcționează potrivit legii, fără nicio problemă, subliniază acum rectorul Universității, Leonard Azamfirei.

Reporter: Un prorector și doi prodecani au demisionat. Afectează aceste demisii funcționarea Universității? Leonard Azamfirei: Activitatea merge mai departe. Demisiile nu afectează nici funcționarea administrativă a Universității și nici activitățile care se derulează cu studenții, indiferent că sunt studenți români, maghiari sau vorbesc engleza.

R.: Credeți că vor reveni colegii dumneavoastră asupra acestor demisii? L.A.: Conducerea Universității nu stă într-un prorector și doi prodecani. Universitatea are un Senat, funcțional și în absența colegilor maghiari. Are un consiliu de administrație, are un rector și nu există niciun fel de blocaj din punct de vedere administrativ. Evident că funcționarea este normală, în condițiile în care toți cei care trebuie să fie implicați își fac datoria, după cum spune legea. Până acum, toate sentințele obținute în instanță de Universitate au confirmat faptul că la Târgu Mureș se respectă Legea Educației Naționale în detaliu.

R.: O astfel de situație, în care profesori maghiari au demisionat din funcții de conducere a mai avut loc și în 2012. E vreo diferență acum față de ceea ce s-a întâmplat atunci? L.A.: Este o diferență fundamentală. Acum doi ani și ceva era o situație de tranziție, în cadrul căreia Universitatea nu avea Carta aprobată, nu avea structurile de conducere integral finalizate. La ora actuală, lucrurile sunt complet diferite, nu mai există termen de comparație.

R.: De ce nu se poate ceea ce spun că își doresc o parte din profesorii de etnie maghiară? L.A.: La Târgu Mureș există o linie studiu în limba maghiară, atât pentru cadrele universitare, cât și pentru studenți. Subiectul nu este existența sau nu a acestei linii de studiu maghiare, care este stipulată și în Carta Universității. Chestiunea în discuție este o anume formă de organizare autonomă a structurilor administrative, ale cadrelor didactice. Despre asta este vorba, nu despre înființarea unei linii maghiare care există de foarte multă vreme și care funcționează.

R.: Și de ce credeți că nu este nevoie de o structură administrativă separată? L.A.: Pentru că Universitatea este o structură unică, ce poartă numele Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Această structură funcționează după niște reguli pe care le respectă orice altă universitate din țara aceasta. Deci nu este vorba de a avea sau nu drepturi, ci de a ne păstra într-o logică instituțională, specifică oricărei universități.

R.: Cât substrat politic credeți că există în aceste decizii referitoare la demisii sau alte forme de protest? L.A.: Probabil că există și o componentă politică în aceste mișcări care apar intermitent, după doi ani în care lucrurile au mers pe o direcție bună și s-au făcut multe progrese. Dar la nivel de conducere a Universității, în acest moment, nu resimt niciun fel de presiune politică, în sensul de a ne determina să luăm o decizie sau alta.

R.: Cum ați caracteriza atmosfera din cadrul UMF? L.A.: Este una normală, în care fiecare își face treaba, fie că este român, fie că este maghiar. Lucrul acesta trebuie diferențiat de ceea ce apare uneori în declarațiile publice. Oamenii de aici își fac treaba. UMF Târgu Mureș nu trebuie transformată într-o problemă națională, probleme de diferite feluri există în fiecare universitate. Noi avem acest specific, al multiculturalității, de care trebuie ținut cont. Problemele care apar trebuie rezolvate în interior și orice amestec din afară nu face decât rău echilibrului din interiorul Universității.

O istorie ce include căderea unui Guvern

"Deci doar dacă se revine asupra unor probleme esenţiale, dacă vedem că suntem pe o traiectorie care promite ceva. Nu putem merge în continuare pe această cale, protocolul din 2012, la punctul 7, dar şi Legea educaţiei prevăd linie de studiu maghiară, organizată în departamente. În Carta Universităţii s-a introdus acest concept de linie în 2012, nu-mi explic de ce aşa greu, la un an şi ceva după apariţia legii, iar acum noi considerăm că nu se implementează. Vrem o structură funcţională, care să reflecte acest lucru", declara Szilagyi Tibor, proaspăt prorector demisionar, celor de la Mediafax, la finele lunii aprilie. Demisiile lui și ale celorlalți doi prodecani au venit după ce și ministrul Educației, Mihnea Costoiu, anunța public că astfel de demisii nu lasă deschisă calea dialogului. Costoiu a mai subliniat că situația de la Tîrgu Mureș a fost monitorizată de ministerul pe care îl conduce și că nu au fost consemnate încălcări ale legii sau ale oricărui alt protocol oficial adoptat. Profesorii maghiari invocă o decizie a fostului Guvern Ungureanu, care în 2012 a aprobat înființarea unei noi facultăți în cadrul UMF programe în limbile română, maghiară şi engleză. La sesizarea conducerii Universității, hotărârea de Guvern a fost suspendată și, mai apoi, anulată de instanță. Respectiva hotărâre a Guvernului Ungureanu a fost subiectul moțiunii de cenzură care a dus, în 2012, la schimbarea puterii în România.

Foto: zi-de-zi.ro