Ideea nobilă a luptei anticorupţie continuă să fie subminată de modul cum sunt instrumentate dosarele DNA. Un procuror care este urmărit penal pentru „inducerea în eroare a organelor judiciare şi cercetare abuzivă”, un dosar în care magistraţii au constatat „neregularitatea rechizitoriului”, procurori care se cercetează siguri şi îşi dau clasare într-un dosar de ticluire de probe sau constatarea unor experţi judiciari că un prejudiciu de 84 de milioane de euro pur şi simplu nu există sunt numai patru dintre ştirile începutului de an, care dovedesc că DNA-ul condus de Laura Codruţa Kovesi este mai degrabă specializat în represiune şi manipularea opiniei publice, decât în anchetarea după litera legii a unor fapte penale

Unul dintre cele mai grele dosare instrumentate de DNA, prin greutatea numelui celui cercetat, este cel al fostului preşedinte ANI, Horia Georgescu. În primăvara anului 2015, acesta a fost adus la sediul DNA şi, după 6 ore de audieri, a fost scos încătuşat. Unul dintre cei mai puternici oameni din România la acel moment, Georgescu a fost, practic, umilit. A fost scos cu mâinile la spate, transmiţându-se pe surse că acesta s-ar fi opus încătuşării şi de aceea s-a ales această soluţie. S-a aflat câteva luni mai târziu că ştirea era falsă şi că poliţistul judiciar a ales această formulă umilitoare de încătuşare pentru ca Horia Georgescu (foto) să nu facă celebrul semn cu degetul dus la nas, devenit notoriu în epocă. 

​

La scurt timp, opinia pu blică a mai suferit un şoc: prejudiciul de care era acuzat Horia Georgescu se ridica la 75 de milioane de euro, crescut după câteva zile la 84 de milioane de euro. Acesta era acuzat că a votat, în perioada când făcea parte din conducerea ANRM, rapoarte de evaluare a terenurilor supraevaluate. Pe baza acestor sume imputate fostului şef ANI, acesta a fost arestat preventiv pentru o perioadă de patru luni.

Experţii demonstrează că prejudiciul indicat de DNA nu există

La aproape trei ani de la acele evenimente, a venit şi rezultatul expertizei comandată de judecători unor specialişti independenţi. Rezultatul? Prejudiciul pe baza căruia un om a fost umilit nu există. „Comisia de experți numită și selectată exclusiv de către instanță, având cea mai înaltă calificare profesională recunoscută național și internațional, a constatat că nu există niciun prejudiciu, că prețul stabilit de experții evaluatori a fost unul corect și că metoda de evaluare folosită este conformă și pertinentă în raport cu Standardele Internaționale de Evaluare. Aceeași comisie de experți numită de instanță, verificând rapoartele întocmite de către specialiștii DNA prin care aceștia „găsiseră” un prejudiciu , a concluzionat că raportele sunt inacceptabile, cu credibilitate zero și că s-au folosit date eronate, inexacte și incomplete”, a anunţat Horia Georgescu. În data de 31 ianuarie, Horia Georgescu va primi sentinţa pe fond în acest caz. Contactat de EVZ, fostul şef ANI ne-a spus că ia în considerare chiar o plângere împotriva statului român la CEDO, din cauza abuzurilor la care a fost supus: „Iau în considerare toate posibilităţile pentru a fi îndreptate toate injustiţiile care mi-au fost făcute. Eu ştiu că nu am făcut nimic ilegal sau imoral şi aştept sentinţa finală a judecătorilor. După acest moment voi analiza ce acţiuni voi întreprinde în continuare”.

Procuror DNA, anchetat în două dosare penale

Un alt caz, care i-a ţinut pe români ţintuiţi în fata televizoarelor, este cel al prinţului Paltin Sturza. La finalul lunii octombrie 2014, în plină campanie electorală pentru preşedenţie, DNA Braşov l-a reţinut pe Sturza împreună cu alte nume spectaculoase, printre care şi Viorel Hrebenciuc, un om cheie în campaniile PSD. Lupta prințului Sturdza pentru recuperarea unor păduri care aparținuseră familiei devenise un dosar la DNA şi acesta a ajuns în arest preventiv pentru cinci luni de zile. Şi atunci s-a aplicat reţeta clasică a DNA: aruncarea pe piaţă a unor prejudicii fantasmagorice şi a unor stenograme incriminatoare.

Un judecător acuză: Parchetul General a mimat ancheta

Numai că, în timp, s-a demonstrat că stenogramele au fost măsluite cu ajutorul angajaţilor SRI. Sturza nu s-a mulţumit doar să constate că a stat în puşcărie în baza unor probe fabricate şi a mers mai departe: a depus plângere penală împotriva procurorului Iulian Nica, cel care a instrumentat dosarul, a poliţiştilor judiciari şi a angajaţilor SRI care au transcris stenogramele. După doi ani, timp în care doi procurori au clasat plângerile lui Sturza, în urmă cu un an judecătoarea Francisca Vasile a dispus trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmării penale împotriva lui Iulian Nica sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi grup infracţional organizat. Ba mai mult, judecătorul a constat că PICCJ a mimat ancheta în acest caz.

Procuror acuzat de inducerea în eroare a judecătorilor

Acelaşi procuror Nica mai este cercetat într-un alt dosar penal, rezultat tot în urma abuzurile din dosarul lui Paltin Sturza. Pe data de 11 ianuarie, judecătoarea Rodica Aida Popa a confirmat redeschiderea şi reluarea urmăririi penale dispusă de PICCJ împotriva lui Iulian Nica şi Nicolae Feticu, acesta din urmă ofiţer de poliţie judiciară în DNA. Plângerea pe numele celor doi a fost făcută de Sorin Ion Iacob, inculpat şi el în dosarul lui Sturza. „Confirmă redeschiderea şi reluarea urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr. 170/ II/2/2017 din data de 21 decembrie 2017 a PÎCCJ, privind pe făptuitorii Feticu Nicolae Ciprian şi Iulian Marius Nica, referitor la infracţiunile de represiune nedreaptă, complicitate la represiune nedreaptă, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual, abuz în serviciu şi cercetare abuzivă”, scrie în minuta instanţei din data de 11 ianuarie. Cel mai probabil cele două dosare în care este cercetat procurorul Nica vor fi conexate, iar pe nobila idee de luptă anticorupţie să mai pune o pată neagră produsă de un nou procuror dovedit că s-a jucat cu viaţa unor oameni într-un mod abuziv şi că a mințit instanţa de judecată.

Dosarul în care procurorii nu se pot hotărî când a fost cerută mita

Începutul anului a mai adus o dovadă a modului scandalos în care rechizitoriile DNA au fost transformate mai degrabă în nişte naraţiuni. La finalul lui septembrie 2017, DNA a trimis în judecată dosarul în care fostul şef al Loteriei Române, Gheorghe Benea, este acuzat alături de câţiva subordonaţi de fapte de corupţie. Procurorii acuză că, în anul 2010, conducerea Loteriei Române a decis înnoirea parcului auto cu 182 de autovehicule, trucând licitaţia astfel încât un anumit dealer auto să câştige contractul. DNA susţine că în acest caz a fost dată o mită de 1,5 milioane de lei şi trei maşini de lux. Numai că unul dintre inculpaţi, Cornelia Olaru – membru în comisia de evaluare a ofertelor din cadrul Loteriei Române, a contestat rechizitoriul DNA dintr-un motiv halucinant: nu scrie nicăieri când a cerut şi când a primit maşina.

FOTO: Gheorghe Benea, fost director al Loteriei Române

Judecătorii au cerut DNA remedierea neregulilor din dosar

La începutul acestui an, pe data de 9 ianuarie, a venit şi răspunsul judecătorilor la contestaţia Corneliei Olaru. Judecătorul de cameră preliminară a admis cererea si a cerut DNA să remedieze neregularităţile. „Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 129/P/2013 al PÎCCJ – DNA, în sensul că nu a fost descrisă clar şi precis presupusa faptă de luare de mită, respectiv că nu a fost precizat momentul la care inculpata Olaru Cornelia a acceptat promisiunea de a primi un autovehicul, fiind menţionate 3 astfel de perioade”, scrie în minuta Tribunalului Bucureşti. Judecătorul a cerut DNA remedierea neregularităţilor din dosar, practic să îl transforme dintr-o naraţiune într-un rechizitoriu bazat pe lege.

FOTO: Documentul care demonstrează că doi procurori ai DNA Ploiești s-au anchetat singuri

Urmaşii lui Negulescu s-au cercetat singuri

Nu numai dosarele făcute pe baza unor probe măsluite sunt specialitatea DNA. Mai nou, au mai descoperit o practică judiciară total inedită: se anchetează singuri şi îşi dau soluţii de clasare. Procurorii Lucian Onea şi Giluela Deaconu, urmaşii celebrului Mircea Neculescu de la DNA Ploieşţi, au început, în urmă cu trei luni, să cerceteze, din oficiu, o posibilă ticluire de probe nereale într-un dosar pe care ei înşişi l-au soluţionat cu trimiterea în judecată. Este vorba despre cunoscutul dosar „Cosma”, al fostului preşedinte al CJ Prahova, preluat de cei doi de la Mircea Negulescu, zis Portocală.

Au dat clasare în baza unei analize a SRI, nerecunoscută de justiţia românească

Obiectul principal în cadrul cercetărilor făcute de Onea şi Deaconu viza clarificarea situaţiei stick-ului deja celebru, care a aparţinut martorei Cecilia Stroe şi care a fost probă cheie în dosarul „Cosma” –” până când a dispărut de la dosarul cauzei, după ce s-a aflat că ar conţine doar muzică”, scrie Lumea Justiţiei. Numai că fără a mai avea celebrul stick la dosar, specialiştii IT ai DNA nu au mai putut face o analiză a datelor existente pe el. Astfel că cei doi procurori au cerut ajutorul Institutului de Tehnologii Avansate (ITA) al SRI, o unitate militară secretă, care a făcut analiza pe baza unor clone de pe stick pe care le avea din timpul percheziţiilor din 2013. În baza acestui raport al ITA, cei doi procurori au dat soluţie de clasare a dosarului care îl acuza pe Negulescu că a ticluit probe într-un dosar DNA. Numai că soluţia dată de Onea şi Deaconu este lovită de nulitate pentru că ITA al SRI nu se află pe lista experţilor tehnici judiciari ai Ministerului Justiţiei, analizele lor fiind nule în instanţele româneşti. Practic cei doi procurori nu numai că s-au anchetat singuri, fiind şi vina lor că au trimis în judecată un dosar din care lipsea principala probă, stickul cu presupusele informaţii incriminatoare, dar au dat o soluţie de clasare ignorând legile româneşti.