Opinii EVZ
În pragul ruperii relațiilor diplomatice ruso-americane, întâlnirea ultimei șanse Tillerson-Lavrov la Manila | Pulsul planetei
Relația SUA-Rusia, așa complexă cum este ea, a ajuns la nivelul minimal în care s-a aflat vreodată după Războiul Rece, ba mai mult, amenință să coboare și mai jos. După sancțiunile majore ale SUA la adresa Moscovei și mișcarea de retorsiune față de expulzarea a 35 de diplomați ruși, anul trecut, prin solicitarea reducerii a 755 de poziții în statele de funcțiuni ale reprezentanțelor americane în SUA, Secretarul de Stat Rex Tillerson și Ministrul de Externe Sergey Lavrov s-au întâlnit la Manila în încercarea de a identifica ceva pentru a nu prăbuși relațiile și a nu retrage reprezentarea diplomatică bilaterală.
În pragul unei acțiuni de retorsiune pe ambele scene, cei doi șefi ai diplomațiilor s-au întâlnit la Manila la forumul ASEAN, unde reuniunea lor a constituit principalul subiect, oricât de fadă și neproductivă a fost întâlnirea, și oricât de mult s-a încercat sublinierea întâlnirii concomitente între șefii diplomațiilor nord și sud coreene. Atenția a fost captată tocmai de nonrezultat și de alunecarea ireversibilă a relațiilor bilaterale spre o ruptură. Cei doi șefi ai diplomațiilor au convenit ca acest pas să nu fie făcut. De altfel, ambii s-au abținut de la a lua măsura de retorsiune următoare în spirala de escaladare a relațiilor bilaterale. Sergey Lavrov a susținut că nu e luată încă o decizie pentru măsurile de sancțiuni economice ale Congresului SUA, promulgate de către Președintele Trump - chiar dacă nemulțumit că i se amputează niște atribuții și nu are spațiu de mișcare pe această relație.
În același timp, Rex Tillerson a anunțat că măsura de retorsiune pentru cererea de reducere a personalului american pe teritoriul rus va veni până la 1 septembrie. Temporizările sunt de bun augur pentru a evita supra-escaladarea confruntării și pentru ca părțile să continue să caute poziții comune. De unde marea temere a începutului de mandat Trump a fost aceea a unui Mare Târg ruso-american, pe seama statelor cu conflicte și probleme, azi vedem că Washingtonul și Moscova caută cu lumânarea un domeniu în care să poată avansa colaborarea, în contextul neîncrederii profunde instalate în SUA față de Rusia lui Putin, în care nici măcar solicitarea unei largheți și spațiu de manevră mai lax până la alegerile prezidențiale din martie 2018 nu a fost acceptată de către partea americană, sub presiune bi-partizană pentru a sancționa ingerința în procesul electoral american.
De altfel, Rex Tillerson a petrecut mare parte din întâlnire pe această temă, explicând gradul de preocupare și modul extrem de serios în care privesc cetățeni americani această acțiune atribuită direct Rusiei, prin cele două servicii FSB și GRU, civil și militar, care au spart serverul Comitetului Național Democrat și au incitat hackerii lor să spargă serverele cu voturile din mai multe state americane. Pentru a risipi temerea unei alunecări spre ruperea relațiilor, în cazul unui nou pas de escaladare, și chiar a căderii în conflict între cele două părți, dintrun incident nefericit care ar escalada, la zona de contact a capabilităților militare și soldaților celor două părți, Rex Tillerson a trecut în revistă toate zonele unde colaborarea se poate dezvolta.
În Afganistan Rusia nu are capabilități, dar livrează arme talibanilor, acuzație formulată deja de Pentagon și CIA; în lupta împotriva DAESH/Stat Islamic, SUA și insurgenții sirieni sprijiniți de aceasta fac toată treaba, în timp ce Rusia bombardează doar zonele de contact cu armata siriană, ajutându-l pe Al Assad împotriva opoziției sale; în Siria, zonele de deconflictualizare sunt amenințate de pretențiile Rusiei de a dori să bombardeze mai departe trupele care au legătură cu fostul Jabat al Nusra, organizație a opoziției care fusese afiliată Al Qaeda (aici reuniunea a permis un avertisment al SUA pe această dimensiune, și o cedare față de Rusia și trupele lui Al Assad); în fine, în Ucraina se pregătește înarmarea cu arme defensive a Kievului, după spusele consilierului pentru Securitate Națională, H. R. Mc Master, propunerea Departamentului de Stat și a Pentagonului fiind pe masa Președintelui Trump.
Singura temă pronunțată cu jumătate de gură de Tillerson, care ar putea livra elemente pozitive, este cea a deschiderii relative a Rusiei de a discuta tema Ucrainei – probabil în încercarea de a preveni, în ultimul moment, sau de a întârzia livrarea de arme letale defensive. Cu jumătate de gură, deoarece e puțin probabil ca pasul să nu fie parcurs, la recomandarea Pentagonului, dar și deoarece SUA e situată complet de partea Ucrainei, pentru că anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei nu au marcat pași de dezangajare, cu atât mai puțin de revenire la situația inițială, (iar în cazul Crimeii e puțin probabil să vedem retrocedarea peninsulei prea devreme către Ucraina).
Dar trimisul special al SUA, Kurt Volker, se va întâlni cu consilierul președintelui Putin pentru Ucraina, Vladislav Surkov, în perioada imediat următoare, pentru a identifica pași spre dezescaladarea violenței pe frontul din Estul Ucrainei.
Recomandările noastre
