În luările de poziție ale capului Bisericii Ortodoxe Române din timpul vizitei în Federația Rusă, acesta a evitat să discute despre mesajul pe care oficialii de la Kremlin l-ar fi dorit propagat în lumea creștină, că războiul din Siria a fost oprit de intervenția lui Vladimir Putin

Vizita Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Moscova este un eveniment care, din păcate, a trecut aproape neobservat în România. În Evenimentul zilei am prezentat ieri cum a decurs, de fapt, întâlnirea șefilor de biserici autocefale cu Vladimir Putin, la care a participat și șeful BOR. Astăzi cred că e interesant de spicuit din discursul ținut de Patriarhul Daniel în cadrul ședinței solemne a Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse prilejuit de centenarul revenirii Bisericii Ruse patriarhat.

Problema siriană

Am arătat ieri că pe 4 decembrie, la cina cu capii bisericilor ortodoxe de după un spectacol găzduit de Palatul de Stat Kremlin, președintele rus Vladimir Putin a vrut să transmită un singur mesaj important dincolo de granițele țării sale: pacea din Siria a fost instaurată cu ajutorul său. Singurul Întâistătător care a vorbit la acea întâlnire a fost Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii. 

Evident, mai ales în lumina anunțului făcut miercuri de Vladimir Putin ( ă va candida pentru un nou mandat la Kremlin, ca și cum credea cineva că renunță!) e de bănuit că el dorește să arate electoratului rus că are sprijinul Bisericii  Ortodoxe Ruse.

Acest mesaj legat de Siria a apărut în mai multe discursuri ale celor care au vorbit la ședința festivă, dar nu și al lui Daniel. Patriarhul român a avut, însă, un discurs dur de condamnare a crimelor bolșevismului și comunismului.

Patriarhii Daniel și Kirill FOTO: BASILICA.RO

Martiri creștini

Spicuim din discursul PF Daniel: „Slujirea Patriarhului Tihon al Moscovei şi al întregii Rusii a început într- o perioadă foarte grea din viaţa poporului rus: Rusia era implicată în Primul Război Mondial, după ce declarase război Germaniei, iar în plan intern, după abdicarea ţarului Nicolae al II-lea, ţara era condusă de un Guvern provizoriu până când au izbucnit insurecţia bolşevică şi războiul civil. Demnitatea şi responsabilitatea Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii aveau să fie marcate de multă suferință din cauza prigonirii Bisericii de către regimul bolşevic. Anii care au urmat restabilirii patriarhatului au fost ani de grele încercări pentru întreaga Biserică Ortodoxă Rusă: mii de clerici şi monahi au fost omorâţi, iar mii de biserici au fost închise sau demolate, până la începutul celui de Al Doilea Război Mondial. După terminarea acestui război, a început persecuția împotriva Bisericii şi în alte țări din Europa Centrală şi Răsăriteană în care s-a instaurat regimul comunist ateu. Cei care au murit atunci pentru credinţă trebuie comemorați cu evlavie şi respect.

De aceea, anul acesta, 2017, reprezintă şi pentru Patriarhia Română un moment de comemorare şi recunoştinţă pentru toţi cei care au suferit mărturisind credinţa în timpul regimului comunist ateu în România. (...) O mulţime de preoţi au pătimit în închisori şi o mulţime de monahi şi monahii au fost excluşi din mănăstiri.”

Secularizarea

Pe lângă mesajul legat de martirizarea creștinilor în timpul comunismului, transmis, practic, din inima orașului de unde a pornit oroarea, Patriarhul a avut și un mesaj care explică insistența sa din ultimii ani pe problema unității bisericilor ortodoxe, în fața provocărilor lumii moderne: „în lumea de astăzi, marcată de un proces de secularizare rapidă, dar și de pluralism religios tot mai accentuat din cauza fenomenului imigrației, sunt prioritare: păstrarea unității de credință a Ortodoxiei, cultivarea solidarității cu cei aflați în suferință și cooperarea misionară practică.”

Căsătoria bisericească

La ședința Sinodului Arhieresc au fost adoptate două documente care, potrivit spuselor Patriarhului Kirill au fost aprobate de toți Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe, adică și de Biserica din România. Unul e legat de viața monahală și altul de definirea căsătoriei. Acesta din urmă se numește ”Despre aspectele canonice ale căsătoriei bisericești”. La același Sinod au fost adoptate și concluziile declarației de la Havana, de după întâlnirea dintre Patriarhul Kirill și Papa Francisc, din februarie 2016, la care cei doi au spus: „Familia se întemeiază pe căsătorie, un act liber și credincios de iubire dintre un bărbat și o femeie”.

De menționat că doar aceste două documente îi implică pe participanții care nu fac parte din Biserica Rusă. Celelalte decizii adoptate au relevanță doar în Rusia.

Discriminări în Moldova

„Sinodul împărtășește preocupările credincioșilor ortodocși din Moldova, tendința crescândă de a dezvolta și extinde domeniul de aplicare al anumitor dispoziții legale adoptate în 2012. Membrii Consiliului au cerut autorităților moldovene să asculte poziția corectă a Bisericii Ortodoxe din Moldova și să depună toate eforturile pentru a abroga sau revizui prevederile acestui act legislativ.”