Oscar 2017. EPURARE la Hollywood. Cele mai CORECTE POLITIC Oscaruri din istorie. Cine nu e negru, homosexual sau musulman nu pupă Statuetă!

Oscar 2017. EPURARE la Hollywood. Cele mai CORECTE POLITIC Oscaruri din istorie. Cine nu e negru, homosexual sau musulman nu pupă Statuetă!

O analiză caustică a Corectitudinii Politice a Hollywood-ului scrisă de cu câteva ore ÎNAINTE de gala Oscarurilor. Rămâne să vedeți dacă s-a confirmat.

Anul trecut, premiile Oscar și-au atras numeroase critici din rândul comunității cinematografice americane, scria Toby Young duminică pentru revista britanică The Spectator.

Problema nu a fost că nominalizații erau prea meritorii și discursurile prea lungi. Nici că unele dintre cele mai bune filme ale anului 2015 – Star Wars: The Force Awakenings, The Martian, Steve Jobbs – au fost disprețuite. Nici nu au existat plângeri că pelicula care a primit cele mai multe nominalizări – The Revenant – a fost un recital de plictiseală de trei ore avându-l în rolul principal pe activistul ecologist Leo Di Caprio.

Nu, motivul nemulțumirilor a fost că a 88-a ediție a Premiilor Academiei nu a fost destul de corectă politic. Bunii burghezi de la Hollywood au strâmbat din nas în legătură cu faptul că cei 6000 de membri ai Academiei de Arte și Științe Cinematografice – oamenii care reprezintă electoratul Oscarurilor – erau prea bătrâni, prea bărbați și, da, prea albi.

Ne puteți urmări și pe Google News

Jada Pinkett-Smith a anunțat că va boicota ceremonia de anul acesta pentru că nici un afro-american nu a fost nominalizat la cele patru categorii de actorie, inclusiv soțul ei, Will Smith, care a fost neglijat pentru rolul în care l-a întruchipat pe un medic legist în Concussion. Alți regizori de culoare s-au alăturat boicotului, inclusiv Spike Lee și Don Cheadle, iar „haștagul” asociat protestului - #TheOscarsTooWhite – a devenit viral.

Președinta Academiei ar fi putut să ignore criticile. La urma urmei, Cheryl Boone Isaacs este ea însăși afro-americană și nimeni nu a împiedicat-o să devină una dintre femeile cele mai puternice de la Hollywood.

Ea ar fi putut să sublinieze că, dintre toți actorii nominalizați pentru Oscar între 2000 și 2016, 10% erau negri. Este greu să iei asta ca pe o dovadă de rasism, dat fiind că afro-americanii reprezintă 12,6% din populația Statelor Unite. Într-adevăr, potrivit revistei The Economist, doar 9% din rolurile importante în filmele cele mai bine vândute, din 2000 până în 2013, au fost jucate de actori negri. Așadar, orice s-ar spune, Academia de Arte și Științe Cinematografice este vinovată de discriminare pozitivă.

Dar asta nu stă în caracterul Hollywood-ului. În schimb, Boone Isaacs a anunțat că va lua „măsuri dramatice” pentru a rezolva problema „Whitewash” și a convocat o reuniune de urgență a Consiliului Academiei.

Soluția, ca întotdeauna pentru Stânga, a fost o „epurare”. De acum încolo, a declarat Boone Isaacs, oricărui membru care nu a fost activ la Hollywood în ultimii zece ani, cu excepția celor nominalizați la un Oscar, i se va retrage dreptul de vot.

În locul acestora, Academia a numit 683 de noi membri, printre care actorii John Boyega, America Ferrera, Ice Cube, Idris Elba, Daniel Dae Kim și Gabrielle Union; administratorii Ryan Coogler și Marjane Satrapi; și cei trei frați Wayans, Damon, Marlon, Keenan.

Nu este deci surprinzător că Oscarurile de anul acesta au fost și mai corecte politic decât de obicei – nu atât a 89-a ediție a galei Oscarurilor cât mai ales prima ediție a Premiilor anuale ale diversității și incluziunii de la Hollywood.

La fiecare dintre cele patru categorii de actori au fost nominalizați actori afro-americani. Șase actori negri au fost nominalizați în total, deci un uriaș procent de 30%.

Patru din cei cinci nominalizați la categoria Cel mai bun documentar sunt persoane de culoare, în timp ce Barry Jenkins, scenaristul și regizorul afro-american al Moonlight, a fost nominalizat la două categorii.

În caz că tot nu înțelegeți, Academia l-a nominalizat pe dramaturgul de culoare August Wilson pentru Cel mai bun scenariu original la Fences, deși el este mort de 12 ani. Nu-mi amintesc ca William Shakespeare să fi fost nominalizat pentru Macbeth anul trecut. Poate pentru că este „prea alb”.

Din cele nouă pelicule nominalizate la categoria Cel mai bun film al anului, nu mai puțin de trei vorbesc despre luptele afro-americanilor de a surmonta prejudecățile și a ajunge la recunoașterea și respectul pe care le merită (Hidden Figures, Moonlight, Fences). Dintre celelalte șase, unul este o dramă obositoare despre eforturile unui băiat indian adoptat de a-și descoperi familia (Lion), altul este o epopee anti-război de blândul și pașnicul australian Mel Gibson (Hakcsaw Ridge), altul este despre extratereștri care vizitează Terra pentru a ne învăța despre pericolele armelor nucleare (Arrival), în vreme ce un altul relatează străduințele a doi frați șomeri de a se răzbuna asupra capitaliștilor rapace care i-au lăsat fără pâine (Hell or High Water).

În fine, Manchester by the Sea vorbește despre eforturile unui proletar de a se împăca cu moartea soției, copiilor și fratelui.

Să te tot distrezi!

Doar unul din cele nouă filme nu pune bariere divertismentului, în stilul vechiului Hollywood – o extravaganță muzicală despre, da, ați ghicit, Hollywood (La La Land). Măcar nu ieșiți din sală ca să vă sinucideți!

Transmisia televizată de patru ore de anul acesta va fi un tsunami de expuneri ale virtuții. Nici un laureat de Oscar care se respectă nu va îndrăzni să părăsească scena fără a spune publicului cât de mult îl urăște pe Trump.

Vor fi discursuri fără sfârșit despre puterea artei de a-i aduna împreună pe oameni și de a vindeca dezbinările – în contrast cu răul și ticălosul de la Casa Albă.

Dacă vă plac pariurile, vă sfătuiesc să mizați greu pe (The Salesman) la categoria Cel mai bun film străin. O perioadă, se părea că regizorului Ashgar Farhadi nu i se va permite să intre în America și să asiste la ceremonie dat fiind că este din Iran, una din cele șapte țări musulmane incluse de Trump pe interdicția de călătorie.

Cel alt mod mai bun de a-i da noului președinte o lovitură decât de a decerna una din cele mai înalte distincții de la Hollywood unui musulman iranian?

Dar să nu vă așteptați la un mic protest de Hollywood pentru a-i da insomnii lui Trump! Adevărul este că Oscarurile nu mai au ratingurile uriașe de altădată. În 2016, doar 34 de milioane de americani s-au uitat la televizor, cea mai mică audiență a Oscarurilor în ultimii opt ani.

În schimb, prima dezbatere prezidențială a lui Trump a atras un record de 84 de milioane de telespectatori.

Într-adevăr, cel mai distractiv lucru din seara aceasta va fi probabil mesajul cu care Trump va da de pământ cu ceremonie. Dacă Cheryl Boone Isaacs ar fi dorit cu adevărat să salveze Oscarurile de a cădea în anonimat, ar fi trebuit să lărgească numărul membrilor Academiei incluzând 683 de persoane din public. Oameni care merg la cinema din plăcere mai degrabă decât pentru a primi o lecție de educație civică.

Dacă ar fi făcut-o, este posibil ca unele din cele mai populare filme de anul acesta să fi primit nominalizări la categoria Cel mai bun film – precum Captain America: Civil War, Rogue One sau sublimul Dr. Strange. Hollywood-ul știe în continuare să facă filme. Atâta doar că le premiază pe cele mai proaste, conchide Toby Young. Un singur lucru nu l-a prevăzut: scandalul de la decernarea premiului pentru Cel mai bun film, când inițial a fost anunțat ca laureat La La Land, pentru a se reveni rapid la „normalitate”, iar învingător a fost declarat Moonlight.