Cazul de corupţie din Poliţia Timiş scoate la lumină efectele nocive ale numirilor pe funcţii după criterii politice. Sistemul este odios pentru poliţiştii de carieră, care sunt mereu puşi în subordinea unor politruci incompetenţi şi corupţi.
Un şef al unui inspectorat judeţean de poliţie îmi povestea acum ceva timp cum a fost schimbat din funcţie. A fost chemat la Bucureşti şi i s-a spus pe şleau că trebuie să plece, pentru că s-a decis „politic” cine să fie noul şef al poliţiei judeţene. Omul a refuzat şi a început hora controalelor. În cele din urmă a fost sancţionat şi demis pentru motive pe care le-a contestat în instanţă.
„Puteam să evit totul dacă mergeam cu căciula în mână, să mă umilesc, la şeful judeţului”, mi-a povestit poliţistul. În locul lui au fost plasaţi pe funcţii alţi „colegi”, sprijiniţi politic. Povestea nu se termină aici şi are o continuare importantă mai ales pentru cei care nu pricep încă de ce este vital să avem o Justiţie independentă. Omul nostru a dat în judecată instituţia şi după câţiva ani de procese a câştigat litigiul, fiind pus înapoi de funcţie. La întoarcere a aflat ce potlogării au făcut „colegii” numiţi politic.
Ştirea cu ancheta care vizează şefii Poliţiei Timiş mi-a adus aminte de discuţia mai veche cu poliţistul care refuzase să se umilească în faţa baronului local.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cazul de la Timişoara este ideal pentru a descrie efectele numirilor impuse de baroni în diverse instituţii. Operaţiunea împotriva corupţiei din Timiş a debutat chiar cu baronul PSD Titu Bojin, şeful judeţului. Astăzi publicul a aflat că primarul PSD al oraşului Recaş dădea ordine în Poliţia Timiş într-o manieră siderantă. Politicianul ordonase ca poliţiştii din oraşul pe care îl conduce să nu mai dea nicio amendă, în special în perioada campaniei electorale. Poliţiştii care refuzau să respecte ordinul primarului erau ameninţaţi cu concedierea. Trei ofiţeri din conducerea Inspectoratului de Poliţie, cu rang de comisar-şef, sunt puşi sub acuzare.
Dosarul acesta este perfect ca studiu de caz, pentru a explica limpede ce efecte produc numirile pe criterii politice. În cazul de faţă efectul este revoltător: poliţiştii dintr-un oraş întreg erau forţaţi să nu mai aplice legea. Acest lucru a fost posibil pentru că şefii lor, de „la judeţ”, erau datori liderilor politici care i-au plasat pe funcţii. Când numirea pe o funcţie nu vine ca urmare a competenţei sau a unei legislaţii clare, se petrec astfel de situaţii inacceptabile. Cel numit nu are grija respectării legii, este doar un servitor umil al baronului care l-a pus acolo. Acesta este mecanismul care distruge eficienţa instituţiilor statului şi produce probleme pe care nu le percepem mereu la justa lor valoare.
Cancerul numirilor politice afectează aproape toate instituţiile statului şi este principalul motiv pentru care plătitorii de taxe şi impozite nu primesc în schimb performanţă. Efectele sunt atât de grave încât probabil că am avea nevoie de o lege care să condamne ca infracţiune o astfel de faptă.
Scoaterea Justiţiei de sub bocancul politicienilor nu este suficientă pentru a putea spera la un viitor mai civilizat. România ar avea nevoie de un pachet de legi similar celui din Justiţie care să protejeze profesioniştii din toate instituţiile statului. Cât timp asta nu se întâmplă putem avea chiar şi oraşe în care aplicarea legii este interzisă la sediul unui partid, pentru că aşa crede un lider local că poate câştiga alegerile.
Recomandările noastre
