Fuziunea cu UNPR va permite partidului condus de Traian Băsescu să depășească o serie de bariere impuse de legislația electorală și care puteau fi depășite doar de formațiunile parlamentare
Mișcarea Populară își consolidează puternic structurile electorale. Miercuri, 22 iulie, PMP a convocat deja un congres care să consfințească această fuziune. Noul PMP va fi condus, în continuare, de Traian Băsescu ca preşedinte, iar liderul UNPR Valeriu Steriu va fi preşedinte executiv împreună cu Eugen Tomac.
În săptămânile anterioare, atât PNL, cât și PSD au făcut oferte tentante către UNPR, dar șeful acestei formațiuni, Valeriu Steriu, a preferat Mișcarea Populară. Fostul președinte al UNPR, Gabriel Oprea, nu mai face parte din această formațiune și a spus că ar fi preferat ca fostul său partid „să meargă pe picioarele sale”. Deputatul Valeriu Steriu a fost numit, în 2011, de către Traian Băsescu, preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, anterior funcţia aparţinând lui Dacian Cioloş.
Subvenție integrală de la stat
Primul avantaj obținut de PMP este îndeplinirea criteriilor care îi vor permite să primească subvenție de la bugetul de stat. Acordarea acestei subvenții este condiționată, printre altele, de obținerea a 50 de mandate de consilier județean sau al Consiliului General al Municipiului București, se arată în legea finanțării partidelor. PMP obținuse 37 de consilieri județeni și 4 conslieri generali, iar UNPR avea 14, respectiv doi. Doar împreună, cele două formațiuni pot îndeplini acest prim criteriu. Potrivit secretarului general al PMP, Dorel Onaca, un al doilea criteriu pentru obținerea subvenției este ca partidul să aibă grup parlamentar. Noul PMP va îndeplini și acest criteriu, întrucât va avea 39 de deputați și zece senatori.
În plus, fiind partid parlamentar, PMP va avea dreptul la reprezentanți în toate secțiile de votare. Una din cele mai mari probleme pe care le acuză partidele noi, neparlamentare, este că, neavând reprezentanți în secții, li se anulează buletinele de vot prin aplicarea celei de a doua ștampile. Aceste acuzații nu au fost probate niciodată, dar toate formațiunile sunt preocupate să poată supraveghea procesul de numărare a buletinelor.
Din nou în poziția de jucător
Prin alianța cu UNPR, PMP își dublează numărul primarilor. La aceste alegeri locale, formațiunea condusă de Traian Băsescu a obținut 18 primari, iar UNPR - 26, deci, după fuziune, PMP va avea 44. La sectoarele Capitalei, pe listele PMP au fost aleși 13 consilieri, UNPR – 22. În celelalte localități, PMP a atins un număr de 1315 consilieri locali, UNPR – 1203. PMP are 62 de viceprimari, UNPR – 76. PMP a negociat șapte vicepreședinți de consiliu județean, iar UNPR a obținut unul singur.
Recomandările noastre
