Devine din ce în ce mai evident faptul că factorii de decizie din Transporturi nu vor să conștientizeze că lipsa infrastructurii, în special a infrastructurii rutiere, înseamnă subdezvoltare, drept pentru care investițiile străine ne ocolesc în continuare, așa cum s-a întâmplat și în 2008, când Daimler - Benz a redirecționat o investiție de 1 miliard de euro și peste 3.000 de locuri de muncă către Ungaria.

 De altfel, în 2016, același concern a mai reorientat o altă investiție, de 500 de milioane de euro și circa 1.500 de locuri de muncă, spre Polonia.

După ce ziarul nostru a abordat pe larg, în repetate rânduri în ultimul timp, gravele probleme structurale și de corupție din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România(CNADNR), nicio instituție a statului nu pare îngrijorată de dezastrul semnalat cu probe. Revenim, astăzi, cu aspecte legate de recenta restructurare a CNADNR pe principii de profesionalism, anunțată cu surle și tobe de ministrul Dan Costescu și directorul general Cătălin Homor pe toate canalele media.

Rebelii din Companie, înlăturați ilegal

În data de 06.05.2016, Grupul de Inițiativă pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea C.N.A.D.N.R. trimitea presei un comunicat legat de aprobarea unei „noi organigrame a CNADNR, propusă sub presiune și întocmită în alte laboratoare, din afara companiei, și fără viză, consultarea sau aprobarea Departamentului Resurse Umane, din cadrul CNADNR“.

Grupul afirma că „ministrul Dan Costescu și directorul general al CNADNR dezinformează presa cu nerușinare“, iar „singurul obiectiv al noii organigrame a fost executarea în stil mafiot a membrilor Grupului de Inițiativă pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea CNADNR, care aveau funcții de conducere în cadrul companiei“.

Se demonstra că, față de organigramele CNADNR Central din anul 2011 și 2012, care aveau 499 de posturi, cea din 2014 avea 557 de posturi, cea din 2015 avea 681 de posturi. În prezent, prin actuala organigramă propusă de ministrul Dan Costescu și Cătălin Homor, s-a ajuns la peste 750 de posturi, iar la nivelul țării CNADNR ajunge să aibă peste 7.200 de posturi, cu vreo 500 de posturi în plus!

Mai mulți șefi

Erau exemplificate în comunicat crearea de noi funcții de conducere și direcții, departamente sau unități de implementare proiecte, căci, deși s-au desființat, mai ales în teritoriu, multe funcții de șefi compartimente, șefi birou și șefi serviciu, s-au creat multe noi posturi de directori după cum urmează:

● 6 noi Unități de Implementare Proiecte, la Direcția Generală Implementare Proiecte, condusă de directorul general adjunct Valentin Trifan, cu 6 șefi de proiecte cu rang și salariu de director adjunct;

● 2 posturi de directori adjuncți la Direcția Autostrăzi și Direcția Drumuri Naționale, Poduri și Variante Ocolitoare;

● un nou post de director, la nou înființata Direcție Finanțări și Terenuri Investiții;

● un nou post de director la noua Direcție Relații Publice și Resurse Umane;

● un nou post de „șef departament“ (echivalent director adjunct) la nou înființatul Departament de Control;

● un nou post de director, la nou înființata Direcție de Proiectare, unde există și două noi departamente (Departamentul Studii și Autorizații și Departamentul Proiectare Autostrăzi și DN) cu șefii de departament aferenți;

● numărul consilierilor personali ai directorului general Cătălin Homor crește cu noua organigramă de la 5 la 6, în condițiile în care aceștia au rang de directori și sunt plătiți cu circa 3.000 de euro pe lună.

Totul într-o zi

Directorul general, Cătălin Homor, a ignorat propunerile făcute de acest Grup, înaintate prin două rapoarte și a promovat o organigramă prin care a desființat direcțiile conduse de membrii Grupului care îl contestau. Astfel, aceștia au fost sancționați pentru că au îndrăznit să devoaleze neregulile grave din CNADNR în cadrul conferinței din 4 aprilie 2016, și prin acțiuni ulterioare, pe ale unor directori, și au reclamat chiar ilegalități comise de directorul general, Cătălin Homor. Printr-o acțiune în forță, în data de 05.05.2016, directorul general a înaintat Consiliului de Administrație al CNADNR Nota nr.1/482, privind aprobarea propunerilor de modificare a structurii organizatorice actuale a CNADNR, la nivel central și regional. Documentul purta semnătura directorului economic Ionuț Mașala și a directorului juridic Andrei Filipescu. Despre aceste două personaje ziarul nostru a arătat deja că sunt incriminate, în mai multe rapoarte ale unor instituții de control, pentru fapte susceptibile a fi de natură penală. În aceeași zi, Consiliul de Administrație, prin Hotărârea CA nr. 6, a „elaborat“ și avizat modificările propuse și a înaintat aceste propuneri Adunării Generale a Acționarilor CNADNR. Tot în aceeași zi, AGA a aprobat această organigramă.

La dracu’, cu Monitorul Oficial!

Trecem peste faptul că o organigramă nu poate fi valabilă și nu poate intra în vigoare înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial. Consecința previzibilă este ca aceasta să fie declarată ilegală, iar CNADNR să suporte prejudicii materiale.

Este ridicol să discutăm despre seriozitatea analizei organigramei propuse de directorul general Cătălin Homor, făcute de către Consiliul de Administrație și de Adunarea Generală a Acționarilor în doar câteva ore. Caracterul absolut formal în care membrii CA și AGA și-au dat acordul pentru această organigramă este evident!

Victimele organigramei: cei care s-au opus jafului

În semn de protest față de faptul că propunerile Grupului nu se regăseau în structura noii organigrame, Florin Dascălu, unul dintre membrii Grupului, și-a înaintat demisia de onoare din funcția de director al Direcției de Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi, din cadrul CNADNR Central.

FOTO: Faptele cercetate de procurorii DNA îi au drept autori exact pe directorii menținuți în funcții, la cere ne referim  în articol

În mod paradoxal și fără respectarea principiilor anunțate în repetate rânduri de directorul general Cătălin Homor, sau de ministrul Dan Costescu, s-a decis pur și simplu revocarea unor directori și numirea unora noi, cu păstrarea în funcție a unor persoane în cel mai fericit caz controversate, dacă nu chiar aflate în anchete ale DNA. Majoritatea directorilor existenți în ultimii 10 ani, responsabili de starea actuală a infrastructurii rutiere din România, își păstrează, însă, pozițiile.

Jaful din CNADNR nu aduce doar prejudicii financiare imense, ci și ține pe loc dezvoltarea economică a României

Afară cu reclamanții hoțiilor!

Pe de altă parte, și-au pierdut funcțiile directorul Florea Dascălu, pentru participare la conferințele ce devoalau neregulile din CNADNR și pentru raportul DG/404/15.04.2016, în care îi semnala directorului general furtul a zece milioane de euro din bugetul CNADNR pe acțiunea de marcare fictivă și prin care îi cerea luarea măsurilor împotriva persoanelor vinovate. Alături de acesta și-a mai pierdut postul și directorul Direcției Calitate, Doru Călinescu, tot pentru aderare la acest Grup dar, mai ales, pentru un raport adresat aceluiași Cătălin Homor, prin care, acestuia i se aducea la cunoștință situația gravă a unor lucrări executate prost și fără respectarea standardelor de calitate, pe majoritatea autostrăzilor recepționate. Victime au mai căzut și directoarea Silvia Bărbulescu, precum și directorul adjunct Io hann Nunweiler, de la Direcția de Achiziții Publice. Aceștia au fost revocați la cererea lui Cătălin Homor, pentru că s-au opus modului în care s-a desfășurat licitația cu cântec pentru Pasajul de la Domnești.

Pentru a reuși executarea unor rebeli, sau pentru satisfacerea cererilor unor directori regionali, supărați pe salariații care le amenințau sistemul clientelar sau chiar de afacerile personale, desființările de posturi au mers și în teritoriu, în regionale. Acest lucru i s-a întâmplat juristei Maria Popescu, șefa Departamentului Juridic de la DRDP Craiova, pentru că a făcut opinie separată într-un raport de cercetare disciplinară, în care susținea verificarea unor aspecte grave, unele inclusiv de natură penală, care aduceau atingere intereselor și bugetului CNADNR.

Suspecții, promovați sau menținuți

În rest, toți directorii declarați „persoane responsabile de deficiențe“ sau suspectați de corupție în diverse dosare penale la DNA, menționați ca atare în toate actele de control ale Curții de Conturi sau ale Corpului de Control al Ministerului Transporturilor și ale Corpului de Control al Primului Ministru, sunt reconfirmați în funcție.

Astfel, Andrei Cristian, nu mai este director general adjunct pe parte de întreținere și siguranță al CNADNR. A cedat poziția sa lui Ioan Bârsan, finul directorului general Cătălin Homor, fost consilier personal al acestuia din urmă, până în data de 10.05.2016. În schimb, Andrei Cristian a fost numit director al Direcției Mecanizare și Mentenanță.

Titularii de dosare la DNA, în continuare directori

Horia Nicolae, suspect în mai multe dosare la DNA, pentru licitații ale tronsoanelor de autostradă din anul 2011, ca membru al acelor comisii și director de achiziții, a fost revocat din funcția de director al Direcției Achiziții Publice și Pregătire Proiecte, dar a fost recompensat, pentru finalizarea dubioasă a licitației pentru Pasajul de la Domnești, cu funcția de director al Direcției Licitații, Contractare și Servicii Suport.

Ioniță Ștefan, din funcția de director al Direcției Implementare Proiecte DN, Poduri și Variante Ocolitoare, drept răsplată pentru blocarea și proasta gestiune a nenumărate lucrări.

Blejan Adrian a fost numit director la Direcția Proiecte Autostrăzi și Drumuri Expres, deși, conform Raportului nr. 5/3069/04.06.2015 al Departamentului de Resurse Umane din CNADNR, acesta nu are studiile finalizate cu diploma de master.

Munteanu Ecaterina, care a fost o perioadă îndelungată director comercial al CNADNR - cândva i se spunea „Nașa“, deoarece avea în subordine verificarea din punctele de frontieră și reușea, alături de o echipă de vis, ca, an de an, să aibă încasări ridicole la buget față de potențialul real - este directoarea Direcției Siguranță și Monitorizare Trafic.

Directori de zeci de milioane

Deși i-am lăsat la urmă, nu putem să nu remarcăm consecvența cu care își păstrează postul, de fiecare dată și cu ocazia fiecărei schimbări, Ionuț Mașala, directorul general adjunct economic al Companiei de aproape 10 ani și, totodată, „eminența cenușie“ a acesteia în toată această perioadă, în care directorii generali ai Companiei s-au schimbat în fiecare an. Explicația o vom avea, atunci când și în SRI se vor petrece unele schimbări. El a reușit să își păstreze postul, deși ziarul nostru a scris despre implicarea acestuia în plata a 25 de milioane de euro către o asociere de firme italiene, plată despre care, într-un raport de audit juridic, firma de avocatură Rațiu&Rațiu menționa că este ilegală și trebuie cercetată de Direcția Națională Anticorupție.

Aceeași situație este și în cazul directorului juridic Andrei Filipescu, cel care a fost implicat alături de Ionuț Mașala în plata ilegală a celor 25 de milioane de euro către asocierea de firme italiene, dar și în gestionarea defectuoasă a unor arbitraje juridice cu firme străine, pentru revendicări contractuale de peste 500 de milioane de euro solicitate Companiei.

Omerta, legea de la Drumuri!

Prin conceperea și aplicarea unei astfel de organigrame, mesajul trimis de către CNADNR, de către Ministerul Transporturilor și, peste toate, cu știința Guvernului României, este unul clar, de tip mafiot, unul care în limbajul consacrat de Mafie de numește Omerta. Prin el nu se urmărește doar înlăturarea celor care au semnalat jaful de proporții din CNADNR, dar și descurajarea funcționarilor care, pe viitor, ar avea asemenea impulsuri.