Misterul casei care nu a fost demolată de Ceaușescu. Cine este persoana care l-a convins pe dictator

Misterul casei care nu a fost demolată de Ceaușescu. Cine este persoana care l-a convins pe dictator

Se zvonea că, undeva în sudul cartierului, s-ar găsi un vestigiu interesant din fosta comună Dudești-Cioplea (demolată și înghițită de actualul cartier): o casă despre care se zice că ar fi fost salvată de Nicolae Ceaușescu însuși!

București, capitala Republicii Populare Romîne – hartă din anii ’50. Așa cum se poate lesne observa, comuna suburbană Dudești-Cioplea (trecută din jurisdicția județului Ilfov la Capitală în anii ’20) era încă o entitate de sine stătătoare. Planurile erau însă ca, începând din Dristor și până spre Glina, să se dezvolte un cartier muncitoresc care să deservească viitoarea platformă industrială Titan, și nu numai, potrivit rezistența.net.

Intersecția marcantă pentru cartierul Balta-Albă Sud era Piața Leontin Sălăjan (Ministru al Forțelor Armate al R.P.R. în anii ’50 și amic al lui Nicolae Ceaușescu), astăzi Piața Titan. În intersecție și pe lângă ea a apărut, la finalul anilor ’60 și mai ales până în 1975, o pădure de blocuri.

Ne puteți urmări și pe Google News

Străzi din vechea comună, precum Prevederii, Patrioților sau Vlăhița au fost demolate, în locul caselor modeste apărând blocuri de 10 etaje. Totuși, o casă de pe strada Prevederii (marcată cu albastru) a rămas în picioare și astăzi stă stingheră printre vecinii ei cu mult mai înalți. Am marcat parcela cu un chenar galben.

Ce este cu această casă? De ce a rămas doar ea nedemolată pe tot acest tronson de stradă? – întrebările apar inerent. Aici lăsăm concretul și intrăm în legendă.

Gura lumii spune că aici ar fi locuit o femeie care în anii ’60 avea un serviciu care genera multă bârfă: era bucătăreasa personală a familiei Ceaușescu. Astfel, când femeia auzit că întreaga zonă va fi demolată, a apelat la noul lider comunist (pe atunci) al României să o ajute. I-ar fi spus că nu dorește să se mute din casa părintească. Ceaușescu ar fi dat apoi ordin ca locuința bucătăresei să nu fie dărâmată, ci să fie păstrată întocmai, între noile blocuri.

Mai multe detalii nu se cunosc, nu se știe în primul rând dacă povestea este adevărată, dacă aici a locuit într-adevăr bucătăreasa Ceaușeștilor sau care este motivul real al supraviețuirii casei.

Aspectul inițial modest perceput din stradă dispare în momentul în care se vede curtea generoasă dispusă pe toată lungimea casei, una considerabilă. Un pridvor cu arcade marchează intrarea dinspre stradă. Urmărind corpul de clădire pe lateral, se arată un al doilea pridvor, ceva mai generos ca cel din față, numai că acesta dă spre curte. Grădina este îngrijită și populată de diferite tipuri de flori și plante. Privind peste casă, se ridică silueta amenințătoare a blocului vecin, proaspăt anvelopat termic. Diferența stilistică și de înălțime este evidentă.