În noiembrie 2016, după alegerile din SUA, Simon Hegelich, profesor de științe politice la Universitatea din Munchen, a fost invitat la o discuție cu Angela Merkel. Ce voia să afle cancelarul?
Cancelarul Angela Merkel dorea să înțeleagă urgent cât mai multe lucruri despre: știri false, dezinformare, filtre, tehnici de manipulare pe internet, după dezvăluirile legate de implicarea Rusiei în scrutinul american. „Practic, voia să știe ce anume se întâmplă în mediul virtual, cum pot fi influențate rezultatele alegerilor”, a mărturisit Simon Hegelich.
Temerile politicienilor
Alegerile sunt programate în Germania pentru 24 septembrie, iar Merkel știe că și candidatura ei, la al patrulea mandat, riscă să fie suspusă acelorași „trucuri” ca în America și, mai nou, în Franța. Merkel a fost unul dintre criticii fermi ai Kremlinului și a fost de multe ori ținta campaniilor de influență ale rșilor. I-au fost furate mailuri din căsuțele aliaților săi politici, în 2015, de aceiași hackeri ruși care și-au îndreptat atenția apoi asupra alegerilor din SUA. Aflată de 12 ani la putere, Merkel a putut vedea și aparatul de propagandă media al Kremlinului cum îi atacă politicile în limbile germană, engleză, spaniolă și franceză, amintește publicația Time.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cum le combatem
Îngrijorarea sa nu se referă doar la posturile rusești care transmit dezinformări, ci și la algoritmi automați, software de tip „bot”, care creează profiluri false pe Facebook, de pildă, și care transmit instantaneu informațiile. Mult mai rapid decât pot ele fi dezmințite sau șterse de echipele create special în acest scop. Așa că guvernul lui Merkel se pregătește pentru „asediu”. Coaliția sa din Parlament a adoptat o lege, la sfârșitul lui iunie, care va impune amenzi de până la 50 de milioane de dolari pentru Facebook sau alte companii media, care nu înlătură rapid „conținutul ilegal” - discursul care incită la ură, pornografie și propagandă malițioasă. Inițiatorul legii, ministrul Justiției, Heiko Maas, a declarat, când a prezentat proiectul de lege numit Network Enforcement Act, că guvernul vrea să reglementeze rețelele de socializare, cu o rigoare fără precedent. „Ar trebui să existe o toleranță scăzută față de criminalitatea online, la fel ca față de cea de pe străzi”.
Ce spune Facebook
Din biroul său de la Londra, Richard Allan, vicepreședintele Facebook pentru politici publice în Europa, a observat noile reguli nemțești, cu resemnare. Network Enforcement Act, care intră în vigoare în octombrie, va oferi rețelelor de socializare un nou rol, mai greu, în dezbaterea politică. În loc să lase pe seama tribunalelor sau legislatorilor decizia legată de ce înseamnă „știri false”, defăimare sau propagandă, legea încearcă să facă din Facebook un „arbitru al adevărului”, spune Allan. „Și asta nu ne convine”, a explicat el.
Mijloace de propagandă
Într-o analiză referitoare la influența rușilor în Germania, publicată în iunie 2017, Laboratorul de Criminalistică Digitală al Atlantic Council - un think-tank american de prestigiu - a relatat despre trei mijloace de propagandă ale Kremlinului: Sputnik, RT și News Front - care au, împreună, o audiență importantă în Germania și aproape o jumătate de milion de urmăritori pe Facebook, iar postările lor sunt redistribuite de sute și chiar mii de ori. „Împreună, aceste rețele reprezintă un canal potențial prin care dezinformarea poare ajunge în spațiul german, înaintea alegerilor”, explică raportul citat.
Recomandările noastre
