Livia Stanciu: nu orice condamnare la CEDO reprezintă un eșec al unei instanțe naționale

Livia Stanciu: nu orice condamnare la CEDO reprezintă un eșec al unei instanțe naționale

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a arătat că există o înţelegere greşită conform căreia orice condamnare a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reprezintă automat eşecul unei instanţe naţionale de a oferi un răspuns adecvat speţei respective.

”În ultima perioadă există o înţelegere greşită, din punctul meu de vedere, şi din păcate perpetuată tacit, conform căreia orice condamnare a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reprezintă automat eşecul unei instanţe naţionale de a oferi un răspuns adecvat speţei care a general condamnarea europeană. Departe de mine şi nu încerc astăzi o derobare a puterii judecătoreşti de importanta sarcină pe care o are în cadrul misiunii de ridicare a societăţii româneşti la standardele impuse de Convenţia europeană a drepturilor omului, dar totuşi astăzi e momentul să ne reamintim cu toţii că justiţia singură, fără o participare reală, efectivă, concertată a tuturor celorlalte autorităţi ale statului, nu va reuşi în niciun mod să ofere un răspuns adecvat acestei nevoi acute şi actuale a societăţii noastre', a spus Livia Stanciu la conferinţa aniversară 'România şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - 20 de ani'” care a avut loc la Palatul Parlamentului.

Se caută soluții

Ea a adăugat că statul este cel care trebuie să găsească cele mai potrivite soluţii şi măsuri atunci când violarea constatată de către Curtea Europeană îşi găseşte originea în chiar normele de drept intern. ”Vreau sa evidenţiez faptul că în ultimii ani atât puterea legislativă, cât şi puterea executivă au depus eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea acestui cadru legislativ intern, eforturi pe care le regăsim în modul de regândire a unor noi instituţii, în noile Coduri. Mai avem însă multe de făcut la capitolul asigurării acelor cerinţe de claritate, coerenţă, de previzibilitate şi predictibilitate a cadrului normativ intern astfel încât acesta să poată reprezenta o bază juridică necesară garantării drepturilor omului', a încheiat preşedintele ÎCCJ, potrivit Agerpres.