Justitie
Laura Codruța Kovesi: „DNA a propus spre arestare anul trecut doar 2,49 % din totalul arestărilor din România”
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că 2,49% este procentul de arestaţi în dosarele DNA din totalul persoanelor arestate anul trecut şi că în 2014 a crescut numărul cu doar 23 de persoane.
Precizarea a fost făcută de şefa DNA într-un interviu pentru „România Liberă”, în contextul unei întrebări referitoare la acuzaţia fostului preşedinte Traian Băsescu că în timpul mandatelor sale foşti miniştri, premieri, oameni de afaceri au putut fi condamnaţi fără să fi stat măcar o zi în arest preventiv, în timp ce acum numeroşi demnitari sunt arestaţi.
"Nu ştiu ce criterii au în vedere cei care critică DNA, la ce se raportează. Eu am două criterii şi la niciunul nu spun că DNA arestează într-un procent în care pot exista temeri. Spre exemplu, în 2014, din 7.147 de persoane arestate numai 178 erau arestate în dosarele DNA. Deci dacă ar fi să o spun în procente - 2,49% din arestaţii din 2014 erau arestaţi în dosarele DNA. Dacă ne raportăm la anul anterior, la 2013, au fost 155 de arestaţi. Practic în 2014 a crescut numărul arestaţilor DNA cu 23 de persoane. Nu e mult", a afirmat Kovesi.
Judecătorul arestează
Ea a spus că o propunere a procurorului este întotdeauna cenzurată de un judecător. "Am văzut că subiectul care priveşte arestările e foarte mult dezbătut în spaţiul public. Dintr-un punct de vedere nu este rău, este bine că explică. În primul rând, DNA nu arestează. Nu procurorii au competenţă să aresteze, ci instanţele de judecată. Ce înseamnă acest lucru - pe care foarte multă lume îl ignoră, dar este extrem de important - înseamnă că o propunere a procurorului este întotdeauna cenzurată de un judecător. Avem situaţii în care, mergând cu o propunere de arestare, se admite sau nu se admite. Aţi văzut, în unele situaţii primim, în altele nu. Este un control pe care îl face judecătorul asupra probelor, asupra oportunităţii măsurii, de foarte multe ori. Şi atunci cred că este un lucru pe care toată lumea trebuie să îl aibă în vedere. Nu e vina DNA-ului că persoanele sunt arestate mai mult sau mai puţin în România", a susţinut şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Kovesi a explicat că a crescut şi numărul de dosare şi că, dacă se raportează la numărul total al arestaţilor din România, procentul este foarte mic.
Calitatea arestaților naște emoții
"Ceea ce a stârnit o emoţie cu aceste arestări a fost calitatea persoanelor pe care noi le investigăm. Şi în ultimii ani scopul DNA-ului a fost să se axeze pe corupţia la nivel înalt. Este vina noastră că miniştrii sau deputaţi sau senatori au comis fapte de corupţie? Sigur, noi trebuie să investigăm aceste fapte, să luăm măsurile care trebuie. În condiţiile în care au încercat să distrugă probe - au fost multe situaţii în care nu avem fapte actuale, ci comise în 2012 - acolo este destul de dificil să ceri arestarea preventivă dacă nu ai fapte noi, nu ai indicii noi că s-au comis fapte sau dacă persoanele pe care le cercetezi n-au încercat să distrugă probe sau să influenţeze într-un anumit fel procesul. Condiţiile în care se dispune arestarea sunt foarte stricte, sunt prevăzute în lege. Propunem arestări acolo unde sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege", a subliniat ea.
Şefa DNA a arătat că fiecare caz depinde foarte mult de probele administrate, de sume, de importanţa funcţiei pe care o deţine persoana. "Până la urmă, o persoană cu funcţie importantă în stat este un model în societate şi trebuie să îndeplinească nişte condiţii de corectitudine. Şi atunci, faptul că deţii o funcţie şi comiţi totuşi o faptă de corupţie poate fi un criteriu pentru a decide dacă se impune sau nu arestarea preventivă şi poţi să soliciţi acest lucru", a precizat Kovesi.
Recomandările noastre
