La o azvârlitură de băţ de centrul Bucureştiului, pe Bulevardul Ion Mihalache, între zidurile morocănoase şi deopotrivă impozante ale cimitirului evreiesc Filantropia, o cruce de piatră, mâncată de caria timpului, aminteşte posterităţii de numele lui Adolf Hittler. Nu e o glumă, ci mai degrabă o farsă jucată evreilor de un destin hâtru. Într-adevăr, pe piatra de mormânt stau scrijelite cele două cuvinte care au înspăimântat în Cel de-al doilea război mondial întreg mapamondul. Numai că nu este nici pe departe vorba de dictatorul nazist care se face vinovat de asasinarea a milioane de evrei, ci de un biet pălărier, al cărui nume este scris cu doi “t”, mort în 1892, pe vremea când Hitler avea doar trei ani.

Povestea halucinantă a lui Adolf Hittler de România a fost şi încă este ţinută sub cheie de către comunitatea evreiască din România care s-a temut că similitudinea de nume poate crea un scandal de proporţii nu doar în rândul evreilor care convieţuiesc pe teritoriul ţării, ci şi a opiniei publice din coasta Carpaţilor. De altfel, cea mai mare asociaţie din lume (al cărei scop este instituirea adevărului despre istoria evreilor de pretutindeni cu referiri directe la povestea macabră a Holocaustului), American Jewish Joint Distribution Committee, cu sediul în SUA şi activitate în peste 70 de ţări, şi-a trimis anul acesta reprezentanţi în România special pentru a afla unde începe şi unde se termină povestea lui Adolf Hittler, îngropat în 1892 în pământ românesc.

Adolf Hittler de România, la fel de celebru ca părintele celui de-al treilea Reich

EVZ a aflat istoria evrelui ale cărui osemnite odihnesc în ţărâna arsă de soare şi năpădită de bălării a ţintirimului Filantropia chiar din gura unui angajat al acestei instituţii; nea Gheorghiţă (62 ani), omul care i-a întâmpinat pe americani şi care le-a furnizat informaţii, atâtea cât le ştia din auzite, despre Hittler.

“A fost un pălărier austriac, de origine evreiască, stabilit prin anii 1886, în România. Ca toţi evreii încerca să îşi deschidă o afacere. Nu a făcut mulţi purici, însă, pentru că, în doar câţiva ani a fost doborât de febră tifoidă sau holeră, ceva de genul ăsta”, începe să depene firul poveştii bătrânelul care ne însoţeşte paşii prin cimitir cu destinaţia mormântul lui Hittler. “Eu sunt angajat aici de vreo patru ani. Nu am auzit niciodată ca evreul ăsta să mai aibă rude în viaţă, că altfel nu cred că ar fi arătat mormântul în halul ăsta”, îşi dă cu părerea nea Gheorghiţă arătând cu degetul spre petecul de pământ neîngrijit de ani buni din care se iţeşte şuie piatra funerară. Interlocutorul nostru se simte dator să adauge că povestea lui Adolf este cunoscută ca un cal breaz de mai toţi angajaţii cimitirului. “Nu ai dumneata păr în cap de câte ori am fost întrebaţi de mormântul ăsta. În special turişti, veniţi din cine ştie ce colţ al ţării. Ba, sunt şi o grămadă de evrei din străinătate care vin şi cer lămuriri cu privire la Hittler ăsta”.

Prima istorisire despre evreul îngropat în cimitirul evreiesc Filantropia datează din 1933

Frânturile de poveste ale lui nea Gheorghiţă sunt susţinute de informaţii apărute într-o publicaţie din 1933, “Realitatea ilustrată”, care în septembrie anul respectiv titra: “Un evreu bătrân din Alexandria (Egipt) şi’a amintit c’ar fi cunoscut în România cu patru-cinci decenii în urmă pe un oarecare Hitler. S’a adresat rabinului dr. Niemerower din Bucureşti, care de fapt a găsit în cimitirul Filantropia un mormânt datat 26 Octombrie 1892 (...).

Mormântul e al lui Adolf Hittler, supus austriac. El a venit în România din părţile Poloniei de azi şi s’a angajat ca portar la hotelul Boulevard. E probabil că nu există nici o legătură între decedatul şi Adolf Hitler, cancelarul german. Oricum însă se dovedeşte că numele Hitler poate fi nume evreiesc şi că ipoteza ca în vinele cancelarului german să existe sânge semit nu este exclusă.  Dealtminteri aceasta n’ar avea absolut nici o importanţă. Mormântul poartă no. 9 şi se găseşte în rândul al 18-lea. Se găseşte în locul unde sunt îngropați săracii”. 

Vizitat la mormânt de reprezentanţii American Jewish Joint Distribution Committee, societate americană de întrajutorare a evreilor de pretutindeni

Adolf Hittler, cel care îşi doarme somnul de veci în cimitirul evreiesc Filantropia din Capitală s-a angajat iniţial, la puţin timp după ce a trecut de porţile oraşului lui Bucur, ca portar la Hotel Bulevard. Nu după mult timp, și-a deschis un magazin de pălării.  Faptul că s-a născut în 1832 şi, ca atare, a fost contemporan cu Alois Hitler (originar, culmea! Tot din Austria, şi anume din raionul rural Waldviertel) - tatăl dictatorului nazist - a născut o teorie extrem de controversată. Sunt voci care afirmă că este posibil ca liderul celui de-al treilea Reich, Adolf Hitler, să fi fost evreu. De aici şi până la decizia unor americani, interesaţi de adevărul istoric, de a solicita comunităţilor evreieşti din toată lumea să obţină cât mai multe informaţii despre o familie austriacă, Hitler, înrudită cu cancelarul german, nu a fost decât un pas. Cel mai probabil vizitele reprezentanţilor societăţii americane American Jewish Joint Distribution Committee la care am făcut referire la începutul textului au legătură cu acest din urmă lucru.