Autoritățile de la București au două săptămâni la dispoziție să convingă finanțatorii internaționali că și-au făcut bine temele, pentru a obține permisiunea acestora de a reduce contribuțiile la asigurările sociale.

O misiune formată din experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), Băncii Mondiale și Comisiei Europene, condusă de Andrea Schaechter, va vizita Bucureştiul de astăzi și până pe 16 iunie 2014, timp în care va fi evaluat, pentru a treia oară, modul în care Guvernul și-a îndeplinit sarcinile asumate în fața acestor instituții. Principala măsură pe care Executivul o va negocia este reducerea contribuțiilor la asigurările sociale (CAS) la angajator cu cinci puncte procentuale, de la 1 iulie.

Investiții reduse

Pentru ca aceasta să poată fi aplicată, Ministerul Finanțelor trebuie să demonstreze că are suficienți bani pentru a acoperi scăderea încasărilor, ca urmare a diminuării CAS. Până acum, deficitul bugetar se menține sub ținta impusă de FMI, dar prețul plătit este reducerea cheltuielilor cu investițiile.

În primele patru luni ale anului, investițiile publice au scăzut cu 2,3 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2013, principalul sector care a avut de suferit fiind construcția de drumuri și autostrăzi.

Totodată, execuția bugetară pe primele patru luni ale anului arată că încasările din taxe și impozite nu țin pasul cu evoluția economiei. Astfel, în termeni reali, încasările statului au crescut doar cu 1% în intervalul menționat, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, din cauza faptului că veniturile la buget din colectarea taxei pe valoarea adăugată și a impozitului pe venit au fost mai mici.

Program irelevant

Practic, încasările bugetare în primul trimestru din 2014 au fost cu 2,6 miliarde de lei sub nivelul programat. Ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, spune însă că programul, adică legea bugetului de stat, aprobată de Parlament și care stabilește ce venituri prognozează Guvernul și cum are de gând să le cheltuiască pentru sănătate, educație, măsuri de protecție socială sau construcția de drumuri, este „irelevantă”. „Programul nu este relevant, fiind bazat pe nişte presupuneri”, a declarat public șefa Finanțelor.

Pe de altă parte, statul va beneficia de venituri suplimentare din aplicarea taxei pe construcțiile speciale. Până acum, firmele au depus declarații care arată că vor intra la buget peste 1,4 miliarde de lei, iar 500 de milioane au fost deja virate în vistieria statului.

Numai că suma declarată de companii este dublă față de cea estimată de Guvern, iar printre plătitorii taxei care vor avea de suferit se numără și societăți ca Nuclearelectrica, unde statul este acţionar majoritar. Aceasta trebuie să plătească taxa pentru reactoarele de la Cernavodă, care au necesitat investiții uriașe, astfel că și dările sunt pe măsură.

Compania ar trebui să achite anul acesta 89 milioane lei în contul impozitului pe construcţii speciale, în condiţiile în care profitul din 2013 a fost de doar 85 milioane lei.

Scumpiri în lanț

Din cauza aplicării acestui bir, companiile, fie că vorbim de cele energetice sau de producătorii de alimente, vor avea cheltuieli suplimentare, ceea ce înseamnă creșteri de prețuri la bunuri și servicii. Deja oficialii prognozează o creștere de 1-2% a tarifelor la energia electrică, începând de anul viitor.

Pe lângă facturile mai mari la curent, consumatorii vor trebui să facă față și scumpirii alimentelor și a mărfurilor nealimentare, precum și a serviciilor, ca urmare a aplicării noului bir. Taxa pe construcțiile speciale lovește și în agricultori, astfel că Executivul va încerca să ajungă la un acord cu FMI pentru a scuti o parte din firmele care astăzi trebuie să achite această taxă de plata ei.

TVA la alimente nu scade

Executivul va trebui să facă o dare de seamă în fața FMI și cu privire la efectele reducerii TVA la pâine de la 24% la 9%, măsură care se aplică din septembrie 2013. În funcție de rezultate, măsura ar putea fi extinsă și la alte alimente, cum sunt carnea, fructele, legumele sau produsele organice. Cel puțin așa au declarat, mai ales în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare, membrii Cabinetului Ponta, în frunte cu premierul. Însă, șefa de la Finanțe a admis, săptămâna trecută, că scăderea TVA la aceste categorii de alimente nu va fi discutată cu reprezentanții FMI.