Editura Evenimentul si Capital

Gândul lui Cristoiu. De ce trebuie ca directorul SRI, Eduard Hellvig, să își dea demisia

Autor: | | 2 Comentarii | 5692 Vizualizari


Vezi galeria foto:

Text și foto: Traian Horia Între 2010-2016, Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) a transmis Serviciului Român de Informații (SRI) un număr de 53 de sesizări privind finanțarea terorismului de pe teritoriul României. Oficiul este membru al Grupului Egmont și, pe procedură, își transmite sesizările însoțite de dovezi. Șocant, ONPCSB confirmă că SRI nu a reținut niciunul dintre zecile de cazuri prezentate.

Prin tăcerea sa, SRI face practic din România un suspect paradis și exportator de finanțări pe terorism internațional – în particular, pe jihadismul global. Tehnic vorbind, incapacitatea SRI de a oferi rezultate în cazul numeroaselor semnale transmise de Oficiu se datorează faptului că Serviciul nu a avut sau nu are informații despre expeditorul sau destinatarul sumelor transmise și considerate de ONPCSB ca „suspecte”.

În același timp

… potrivit dezvăluirilor din presă (inclusiv cristoiublog.ro și Evenimentul Zilei), SRI apare ca fiind „concentrat” mai degrabă pe supravegherea populației României decât pe posibilele surse de finanțare (oameni de afaceri, rezidenți permanenți, solicitanți de azil etc) susceptibile de a sprijini, de pe teritoriul României, grupuri teroriste. În iulie 2017, Roger Stone, consilier al președintelui nord-american Donald Trump, declara: „Am studiat ce se întâmplă în această regiune (România- n.n.)și cred că aici, serviciile secrete au scăpat de sub control”Afirmația, sosită dinspre un om bine informat, a fost ca un capac pentru oala sub presiune numită „dilema ONPCSB-SRI”: într-o Europă asediată de terorism islamic și de migrație ilegală, un Oficiu specializat al Statului găsește o finanțare care seamănă perfect cu una a terorismului, iar un Serviciu Secret lasă finanțarea să treacă. Probabil că directorul SRI, Eduard Hellvig, trebuie să își dea demisia.

Să trecem la practică

Saltul de la discursurile globaliste ale directorului SRI Hellvig până la realitățile care țin de securitatea intimă a României, ar fi unul mic pentru planetă, dar uriaș pentru România. Comparativ cu majoritatea statelor occidentale, care au avut „experiențe” nefaste anterioare, România apare ca fiind nepregătită pentru provocările pe securitate numite „terorism islamic” sau „migrație ilegală masivă” conturate începând cu anul 2000 și este evident că nici relația dintre instituții – parazitată frecvent de lupte intestine ale partidelor politice – nu se simte prea bine. Conform unui document transmis pentru cristoiublog.ro de Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), rezultă că între 2010-2016, Serviciul Român de Informații a fost sesizat de cel puțin 50 de ori cu privire la suspiciuni de finanțare a terorismului internațional de pe teritoriul României.

Asta înseamnă că

… prin diverse metode (transfer bancar, curierat etc), rezidenți de pe teritoriul României au transmis către presupuși recrutori sau persoane conexate grupurilor teroriste de peste hotare, diverse sume de bani pentru sprijinirea activităților ilegale sau chiar pentru sprijinirea individuală a membrilor de grup. Conform reprezentanților ONPCSB, niciuna dintre zecile de solicitări (cel puțin 10 pe mandatul lui Eduard Hellvig, restul fiind consumate pe perioada predecesorilor George Maior și Florian Coldea) nu a fost confirmată de Serviciul Român de Informații, SRI. Mai mult, sesizat de același ONPCSB, Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a adoptat mereu aceeași soluție ca și SRI: clasarea sesizărilor. Reamintim că aceleași două instituții (SRI și PICCCJ) sunt acuzate în schimb că au legitimat Poliția Politică din România prin semnarea unui Protocol secret de participare în comun la investigații din dosare penale.

Este greu de crezut că

… toate cele 53 de solicitări ale Oficiului au fost fără obiect. ONPCSB este membru al așa-numitului Grup Egmont (The EGMONT Group Financial Intelligence Units of the World, cu aproape 160 de membri în plan internațional) care funcționează ca o rețea de schimb reciproc de informații. Aici, Oficiul poate obține de exemplu, date despre firme, persoane sau tranzacții. Faptul că o solicitare de entitate bine informată precum ONPCSB este respinsă de o entitate presupus bine- informată (SRI) ridică mari semne de întrebare privitoare la eficacitatea Serviciului secret în lupta anti-teroristă. Este de adăugat că aparteneța Oficiului la Egmont Group a impus criterii de profesionalizare încă de la momentul aderării (anul 2000) la rețea, iar sesizările ONPCSB sunt transmise Agențiilor Statului- precum un serviciu de informații sau un Parchet, numai în prezența dovezilor.

Activitatea Unităților active în Egmont

… cum este ONPCSB se concentrează pe identificarea și analiza tranzacțiilor suspecte că alimentează financiar terorismul. Oficiul românesc este bine văzut la nivelul Grupului Egmont: ca un exemplu, în 2014-2015, când Operational Working Group al Egmont derula un proiect referitor la finanțarea militanților străini islamiști din Siria și Irak, Oficiul român conducea un proiect pe Analiză. În mediul Egmont, o unitate precum ONPCSB identifică activități financiare suspecte, colectează informația furnizată de bănci sau alte entități economice și la nevoie o împarte cu state implicate. Analiza constă în scrutinizarea cazului, identificarea persoanelor implicate și poate fi conexată cu informații deja avute de SRI în baza sa de baze. Aici, însă, intervine provocarea, care nu are nimic a face cu „globalismul” invocat de directorul SRI Hellvig pe la conferințe, aceasta deoarece SRI, contextual, apare mult mai interesat de bazele de date care includ detalii ale cetățenilor României decât cele care ar include o radiografie a sprijinitorilor terorismului internaționalizat.

Din precizările transmise pentru cristoiublog.ro 

… de ONPCSB, rezultă clar că fenomenul finanțărilor suspecte că alimentează terorismul internațional a fost și este în derulare, sub nasul serviciilor secrete românești. „Totuși, rezidenți străini, originari din zone cu risc ridicat de terorism”, menționează reprezentanții Oficiului „au transferat fonduri către zone de conflict, dar este dificil de a dovedi că aceste fonduri au fost utilizate pentru (nota bene!) terorism”. Altfel spus, oameni de afaceri, naționali sau migranți, solicitanți de azil care locuiesc în România, au transmis bani spre teatre de război unde cuiburile terorismului sunt numeroase, precum cele din Libia, Siria sau Irak, iar SRI a fost neputincios fiindcă nu a avut informații suficiente despre expeditorii și destinatarii transmisiilor financiare.

Alte state iau în serios

… amenințarea, iar presa britanică este abundentă în prezentarea unor persoane sau rețele care au expediat bani unor teroriști sau suspecți de terorism – afiliați Stat Islamic. Un caz aparte îl reprezintă cel al unui cuplu din Oxford care a fost investigat în 2016 de poliție după ce a expediat bani fiului lor (un tânăr convertit la Islam supranumit „Jihadi Jack”) înrolat în grupul sunnit terorist Stat Islamic (DAESH). În toate aceste cazuri, serviciile speciale britanice au avut un check-list al terorismului care implică cetățeni britanici și care este completat cu liste transmise și prin alte baze de date și canale de colaborare cu servicii similare. Astfel, britanicii au putut reacționa prompt pentru astfel de cazuri prin identificarea directă a părților implicate în tranzacția financiară.

Dacă SRI a eșuat în 53 de cazuri

… ca să identifice finanțări ale terorismului, este cert că baza de date și sursele sale de externe de documentare sunt îndoielnice ca și eficacitate. Practic, apare că SRI este mult mai „avansat” pe supravegherea informatică a populației României și nu a terorismului internaționalizat. Este de reamintit aici că, printr-un grant de finanțare solicitat Uniunii Europene (proiectul SII Analytics), SRI va fi capabil să efectueze în România o monitorizare „adâncă” a site-urilor de socializare, dar și o identificare rapidă de informații personale (avere, tranzacții etc) prin simpla activare a Codului Numeric Personal (CNP) al unui cetățean român născut (nu făcut) ca „țintă”.

Din anul 2015, numai trei persoane

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate