Cu ajutorul satelitului Gaia a fost obținută harta tridimensională a 1.7 miliarde de stele situate într-o sferă cu raza de circa 13.000 ani lumină față de noi.

Aceasta harta ne va ajuta sa intelegem mai bine procesul de formare a stelelor, dinamica acestora dar si distributia  materiei intunecate din galaxia noastra.

 

Satelitul Gaia al ESA (European Space Agency) a fost lansat in 2013 cu obiectivul de a efectua masuratori asupra stelelor din galaxia noastra dar si al altor obiecte cosmice, precum quasarii indepartati. Situat la o distanta fata de Pamant de circa un milion si jumatate de kilometri Gaia are posibilitatea sa efectueze masuratori in toate directiile. Cu o rotatie completa la fiecare 6 ore, la fiecare doua luni reuseste sa realizeze o harta completa a stelelor, inclusiv a acelora care au o luminozitate de milioane de ori mai mica decat a stelelor pe care le vedem cu ochii nostri de pe Pamant..

In cadrul recentului eveniment International Air and Space Show de la Berlin au fost prezentate noile rezultate obtinute cu Gaia: o harta tridimensionala a circa 1.7 miliarde de stele situate la distante fata de noi de pana la 13.000 ani lumina. Pozitia acestor stele, precum si miscarea unora dintre acestea, au fost obtinute cu cea mai mare precizie de pana acum.

Pana acum circa doi ani se cunostea miscarea (directia in care se deplaseaza si viteza) a doar doua milioane de stele; la ora actuala, cu informatiile obtinute de la Gaia, numarul acestora a ajuns la 1 miliard si 300 de milioane. Stelele nu au pozitii fixe si tocmai posibilitatea de a studia miscarea lor ne ajuta sa intelegem dinamica galaxiei noastre si a Universului. S-a putut observa cum stelele au miscari care nu corespund pe deplin cu ceea ce astronomii se asteptau – este posibil ca galaxia noastra sa fi fost afectata de o ciocnire cu o alta galaxie.

Studiul miscarii stelelor permite oamenilor de stiinta sa „masoare” cantitatea de materie intunecata din galaxia noastra si distributia acesteia. Prin forta gravitationala pe care o exercita materia intunecata aceasta perturba miscarea stelelor fata de ceea ce ar rezulta daca tinem cont doar de forta gravitationala exercitata de materia vizibila. Harta tridimensionala a stelelor masurate va permite deci obtinerea unei harti a materiei intunecata. Aceasta informatie ar puta fi extrem de utila si importanta pentru astronomi dar si pentru cercetatorii care cauta aceasta materie intunecata la acceleratoarele de particule si in laboratoarele subterane.

Pe langa catalogul stelelor, Gaia a reusit sa observe si sa studieze un numar de circa 14.000 de asteroizi; la ora actuala cunoastem deci pozitia acestora si ii pute tine sub observatie. Au fost observate si galaxii mai mici care orbiteaza in jurul galaxiei noastre, precum norul lui Magellan, acest studiu ducand la ipoteza conform careia galaxia noastra ar fi luat nastere prin unirea mai multor galaxii mai mici.

Gaia a observat si catalogat si un numar de circa 500.000 de quasari indepartati, situati la miliarde de ani lumina fata de noi. Quasarii, se crede, sunt alimentati de gauri negre masive situate in centru care „consuma” materia generand  radiatie electromagnetica extrem de intensa. Acestia se situeaza la miliarde de ani lumina fata de noi; au luat deci nastere cand Universul era mult mai tanar decat la ora actuala. Studiul quasarilor este important atat pentru cunoasterea evolutiei Universului cat si pentru a avea un sistem de referinta pentru misiunile spatiale.

In urmatorii ani Gaia va continua sa observe stelele din galaxia noastra si Universul; in harta stelelor observate va creste – ajungand sa contina stele situate pana la o distanta de circa cinci ori mai mare decat cea actuala. Deasemenea, alti asteroizi si quasari vor fi observati, ceea ce ne va ajuta inclusiv sa avem o intelegere mai profunda a locului nostru in Univers.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro