Opinii EVZ
EVZ CHIȘINĂU. Rotterdam și Chişinău: realităţi incomparabile (II). O rezervaţie a arhitecturii contemporane
Rotterdamul a fost distrus în proporţie de 90% de bombardamentele devastatoare din cel de-al doilea război mondial. Metropola a fost reconstruită, iar astăzi pare un spectacol extraordinar al creativității în arhitectură și urbanism.
Numeroase edificii și construcții nonconformiste, precum este Centrul Calypso, renumitele blocuri de locuințe Kijk Kubus, impresionantul pod Erasmus sunt realizări de excepţie ale arhitecturii ultimilor 50 de ani. Clădirile care nu au fost distruse, din centrul istoric al orașului, au fost renovate, acordându-se o atenție deosebită fațadelor. Multe construcții și soluții urbanistice ale Rotterdamului (despre care se mai spune că este un oraș în care construcțiile și renovările nu vor înceta niciodată) au fost preluate de mai multe orașe din lume. În Rotterdam conviețuiesc peste 150 de etnii și se vorbește în mai mult de 100 de limbi!
Chișinăul a fost distrus – din punct de vedere urbanistic – în perioada tranziției sălbatice de după ‘90. Cu excepția regretatului Nicolae Costin, primul primar general ales în mod democratic, fiecare dintre edilii capitalei, fie ales legal, fie numit ilegal, a contribuit la distrugerea aspectului arhitectonic specific urbei noastre. Edificii construite prin derogare de la planul urbanistic, stații PECO amplasate la fiecare colț de stradă, panouri cu reclame la fiecare metru pătrat, construcții autorizate și neautorizate aferente blocurilor, zeci de piețe mizerabile, în stil asiatic, sute de chioșcuri cu țigări pe magistrale, spații verzi invadate de excremente și mașini parcate la întâmplare, scandaluri permanente legate de construcţiile din parcuri – acestea sunt performanțele primarilor, care au adus Chișinăul în topul celor mai urâte capitale ale lumii!
Transport economic, ecologic și sănătos
Ne puteți urmări și pe Google News
La Rotterdam, transportul public este asigurat de mai multe mijloace de transport – cu cinci linii de metrou, 15 linii de tramvai, 300 de rute de autobuz şi mii de taxiuri terestre şi navale. A fost implementat sistemul unic de tichete. Costul unui bilet este de 2,4 euro pe oră. Tarifele sunt stabilite pe categorii de călători. Elevii și studenţii olandezi, la fel ca și cetățenii UE, circulă gratuit pe durata studiilor. Transportul urban este integrat într-un sistem interregional. Astfel, se poate ajunge de la Rotterdam la Amsterdam (70 km) în doar o jumătate de oră.
Cel mai popular mijloc de transport este bicicleta. Fiecare locuitor al Olandei are bicicletă! Pistele pentru biciclişti sunt construite pe marginea oricărui drum magistral. Acestea sunt dotate cu semafoare și semne de circulație , la fel ca și cele rutiere. În Rotterdam, cu bicicleta poţi ajunge în orice parte a orașului. Fluxul bicicliştilor nu este mai mic decât cel al autovehiculelor. Persoane de toate vârstele, de la cinci ani la 80 de ani, apelează la acest mijloc de transport, din zori şi până în noapte.
La Chişinău, prima Strategie de dezvoltare a transportului public a fost aprobată în anul 2006. Una din prioritățile acesteia a fost dezvoltarea transportului electric. Până în prezent, nu au fost realizate nici 10 la sută din acțiunile preconizate. Parcul de autobuze a fost distrus. Investițiile în troleibuze – realizate recent cu asistența partenerilor europeni – nu au condus la îmbunătățirea semnificativă a calității serviciilor de transport. La fel ca înainte, traficul este sufocat de cele aproape 2000 de microbuze, care au fost acceptate cândva ca soluție temporară, dar au devenit un coșmar de neînlocuit în viața chișinăuienilor. BERD a mai finanțat recent, cu câteva sute de mii de euro, o nouă Strategie de dezvoltare a transportului. De aproape un an, acest document, elaborat de experţi străini, se prăfuiește în biroul colegului de clasă al edilului capitalei, înscăunat în funcție publică importantă pe linie de partid.
Recomandările noastre
