Eventualele fraude în alegerile europarlamentare, greu de depistat pentru ”cetățenii dubli”

Eventualele fraude în  alegerile europarlamentare, greu de depistat pentru ”cetățenii dubli”

Acordarea cetățeniei maghiare unui număr ridicat de cetățeni români deschide calea votului multiplu, cel puțin în teorie. În practică, autoritățile nu pot spune exact cum poate fi acesta prevenit sau depistat.

Duminică, pe la prânz, János, cetățean român și maghiar în același timp, iese din consulatul Ungariei de la Miercurea Ciuc, unde a votat la alegerile europarlamentare, după ce în prealabil s-a înscris pe listele electorale din țara vecină. Cinci pași mai încolo se oprește la o secție de vot din Miercurea Ciuc și votează din nou, tot pentru europarlamentare, dar pentru un partid din România. De la acest scenariu am pornit când am chestionat autoritățile asupra modului în care pot preveni sau descoperi votul multiplu. La alegerile pentru Parlamentul de la Budapesta, de acum o lună, prin intermediului Consulatul Ungariei din Miercurea Ciuc au votat 60.000 de români care au dobândit și cetățenia maghiară, potrivit informațiilor citate de Agerpres.

O lege europeană de 38 de ani

Votul multiplu pentru Parlamentul European a fost interzis încă din 20 septembrie 1976, de la adoptarea la Bruxelles actului legislativ care reglementează alegerile la acest nivel, arată reprezentanții Comisiei Europene în România, solicitați de Evenimentul Zilei. Potrivit acestui act, procedurile electorale sunt stabilite de fiecare stat membru în parte. ”Nimeni nu poate vota mai mult de o dată în alegerile pentru membrii Parlamentului European”, se arată, mai apoi, în articolul 8 al actului adoptat acum 38 de ani. 17 ani mai târziu, în 1993, este adoptată Directiva 93/109/CE, ”de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi (cetățeni – n.r.)”. ”Pentru a se evita dubla votare şi dubla candidatură, statele membre trebuie să facă schimb de informaţii cu privire la cetăţenii care s-au înscris pentru a vota sau a candida”, se mai arată în directiva amintită.

Ambasada Ungariei: să se ocupe europenii

Am solicitat Ambasadei Ungariei de la București informații despre implementarea Directive adoptată în 1993, pentru a afla dacă între România și Ungaria au fost făcute astfel de schimburi de informații. Potrivit legislației maghiare, cei care doresc să voteze pe 25 mai pentru candidații din Ungaria trebuie să se regăsească pe listele electorale din țara respectivă. ”Listele electorale din Ungaria sunt acum închise. Dar nu putem spune câte din persoanele înscrise sunt și cetățeni români. Nu se poate spune cine are dublă cetățenie pe acea listă, deoarece nu există liste separate de alegători”, au declarat telefonic, pentru Evenimentul Zilei, reprezentanții Ambasadei Ungariei la București. ”Eu știu că aceste liste sunt aprobate împreună cu reprezentanții instituțiilor europene care se ocupă de aceste lucruri”, au mai completat reprezentanții Ambasadei. Potrivit legislației maghiare, înscrierea pe listele electorale pentru europarlamentare se poate face făcând dovada unei reședințe pe teritoriul țării vecine.

Autoritățile române: ...

Și Autoritatea Electorală Permanentă din România a fost chestionată de Evenimentul Zilei în legătură cu implementarea Directivei Consiliului din 1993. ”O să vă răspundem cel mai târziu în cursul zilei de vineri”, au anunțat reprezentații AEP. Vineri, însă, răspunsul referitor la schimbul de informații nu exista. De altfel, votul multiplu al europenilor cu mai multe cetățenii nu este o preocupare foarte arzătoare pentru mai multe state membre. ”Problema aceasta, a celor cu dublă cetățenie nu a fost, până acum, adusă în atenția noastră”, admite și Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei la București.

”Oricum nu pot fi aleși mai mulți”

Reprezentanții Ambasadei Ungariei la București mai arată că, în definitiv, eventualele voturi multiple nu ar duce la creșterea numărului de europarlamentari dintr-o țară. ”Numărul de europarlamentari nu poate fi mai mare într-o țară decât cel stabilit deja. Ungaria poate avea cel mult 21, România poate avea cel mult 32 de europarlamentari”, au declarat pentru Evenimentul Zilei diplomații maghiari.

Ne puteți urmări și pe Google News