Asasinarea unui cunoscut avocat a fost a 19-a crimă din acest an în cadrul reglărilor de conturi ale Mafiei din Serbia. Situația pare să scape de sub control, pe fondul legăturilor dintre lumea drogurilor și politică.

O "ambuscadă clasică" - așa a descris presa din Belgrad asasinarea sâmbătă a cunoscutului avocat Dragoslav Ognjanović (57). Cititorii s-au obișnuit deja cu acest jargon - a fost vorba de a 19-a victimă de anul acesta a războiului dintre clanurile mafiote din Serbia. Juristul a fost împușcat mortal sâmbătă în fața locuinței sale iar fiul său de 26 de ani a fost rănit la braț. Nimeni nu a fost arestat până acum.

Ognjanović nu a fost un avocat oarecare. La începutul anilor 2000 a făcut parte din echipa juridică a fostului președinte sârb Slobodan Miloșevici, acuzat de crime de război. În ultimii ani, printre clienții lui Ognjanović au figurat numeroase figuri cunoscute din lumea interlopă a Serbiei. Asasinarea sa a dus la o grevă de o săptămână a avocaților din întreaga țară.   

"Cine se va mai încumeta acum să accepte clienți din rândul grupurilor mafiote sau care au fost implicați în crime?", se indignează Božo Prelević, cunoscut avocat și fost co-ministru de Interne. Aceste crime au transmis un mesaj clar avocaților, a declarat Prelević în dialog cu DW. 

Dragoslav Ognjanović l-a reprezentat recent pe unul din mafioții-șefi ai Serbiei

 

Urmele duc spre Muntenegru

Cei familiarizați cu lumea interlopă din Belgrad cred că și ultimul asasinat a făcut parte din reglările sângeroase de conturi dintre două grupări rivale implicate în traficul de droguri. Ognjanović l-a reprezentat recent pe Luka Bojović, unul din capii mafioți sârbi. Chiar dacă acesta se află în prezent într-o închisoare spaniolă, se pare că el continuă să-și conducă de acolo afacerile din Balcani. În ultimii ani, la Belgrad au fost asasinate mai multe persoane din anturajul său, inclusiv fratele acestuia.

Cele două clanuri rivale în traficul cu droguri ar proveni din localitățile învecinate Škaljari și Kavač, din Golful Kotor din Muntenegru. Acestea se războiesc însă cu precădere pe străzile din Belgrad, un adevărat bastion al criminalității organizate.

Nu puțini suspectează legături între interlopii sârbi și politică, poliție și justiție. Din cele 124 de asasinate mafiote înregistrate din 2012 de asociația de cercetare din Belgrad KRIK, au fost rezolvate până acum doar nouă. În 87 de cazuri nu există nici măcar suspecți. "Să nu uităm că una din părțile implicate în acest război mafiot se bucură de sprijinul pe față al statului", a scris pe Twitter redactorul-șef al KRIK, Stevan Dojčinović.

Președintele Aleksandar Vučić guvernează cu mână de fier Serbia de șase ani. Presa este ținută în lesă, opoziția nu există practic. Lipsa independenței justiției și a libertății presei sunt criticate adesea în rapoartele UE privind progresele făcute de această țară în procesul de aderare la Uniune.

În timpul Campionatului Mondial de fotbal din Rusia, fiul de 20 de ani al președintelui țării, Danilo Vučić, a fost văzut sărbătorind în tribune, înconjurat de figuri din lumea interlopă și purtând un tricou cu inscripții "patriotice". 

Puțină lume l-a crezut pe președinte când a încercat să-și scuze ulterior copilul, spunând că acesta se afla din întâmplare lângă persoanele respective. Aceiași interlopi figuraseră drept gărzi de corp la învestirea în mai 2017 a șefului statului iar prezența lor s-a soldat cu agresarea unor demonstranți și jurnaliști. 

Aleksandar Stanković, asasinat în 2016, aici într-o fotografie făcută de o cameră de supraveghere în apropierea stadionului echipei Partizan Belgrad