”Evenimentul zilei” își propune să privească dincolo de alegerile prezidențiale din noiembrie. Cel mai probabil, indiferent cine va câștiga scrutinul, va urma și o schimbare a premierului. EVZ face o evaluare a celor mai buni candidați la fotoliul de premier, din perspectiva provocărilor pe care vor trebui să le confrunte în 2015. Primul episod al campaniei este dedicat guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, eternul nume vehiculat pentru poziția de șef al Guvernului, în special în condiții de criză. Vor urma George Maior (miercuri), Cătălin Predoiu (vineri), Călin Popescu-Tăriceanu (luni) și Cristian Diaconescu (miercuri). Vom alterna profilurile candidaților cu opiniile dvs., ale cititorilor, și întrebările pe care le veți adresa acestora. Cititorii „Evenimentului zilei” pot adresa întrebări politicienilor prezentați în cadrul campaniei „Dosar de prim- ministru” la tel. 021.202.20.00 sau pe adresa officeredactie@evz.ro

De ani buni, Mugur Isărescu este personalitatea în care românii au cea mai mare încredere. În perioade de criză a fost cel mai des vehiculat nume pentru poziția de prim-ministru. A ocupat-o între 1999-2000, când economia risca să se prăbușească. În 2000, și-a încercat șansa pentru Palatul Cotroceni

Cel mai atent din familie”, cum îl descria mama sa, a ajuns cel mai longeviv guvernator și a intrat în Cartea Recordurilor.

Mugur Isărescu este numele, care, nu o dată, a fost rostit în prag de alegeri prezidențiale sau de formare a unui nou guvern. Guvernatorul BNR, acum în vârstă de 65 de ani, a refuzat ofertele, fiind mai mult interesat de zona economică decât de cea politică.

De profesie economist, Mugur Isărescu a moștenit pasiunea pentru cifre de la tatăl său, profesor de matematică. A absolvit Facultatea de Comerț Exterior din cadrul ASE. În septembrie 1990 este numit guvernator de premierul Petre Roman. După nouă ani, pe 16 decembrie 1999, acceptă funcția de prim-ministru, convins de președintele de atunci, Emil Constantinescu. Printre cei mai cunoscuți miniștri din Guvernul condus de el au fost: Petre Roman (Externe), Valeriu Stoica (Justiție), Sorin Frunzăverde (Apărare), Decebal Traian Remș (Finanțe), Radu Berceanu (Industrii), Traian Băsescu (Transporturi), Ion Caramitru (Cultura), Crin Antonescu (Sport). Cabinetul lui a elaborat strategia economică de aderare la Uniunea Europeană.

„Modelul meu în viaţă este românul tăcut, muncitor şi sfios, care îşi iubeşte pământul şi ţara, fără să facă paradă de patriotism“, declara Mugur Isărescu, citat de „Adevărul”. Cât timp s-a ocupat de guvernare, Banca Națională a fost condusă de prim-viceguvernatorul Emil Iota Ghizari.

I-au furat sloganul

Încurajat tot de Emil Constantinescu, Mugur Isărescu se înscrie, independent, dar susținut de CDR, în octombrie 2000, în cursa pentru Cotroceni. Stătea bine în sondaje, undeva la 20%. Buletine de vot cu numele lui în urne nu au băgat decât 9,54% dintre cei care au venit la vot. A ratat înscrierea în al doilea tur, fiind învins de Ion Iliescu și C. V. Tudor. Dacă Isărescu nu ar fi intrat în competiție şi nu ar fi luat o parte din voturile dreptei, Theodor Stolojan ar fi intrat în al doilea tur, împotriva lui Iliescu, susțineau analiștii politici la acea vreme. S-a întors la BNR pentru încă un mandat de guvernator. Sloganul său de campanie a fost însă unul foarte bun, după cum s-a dovedit peste ani. „România puternică“ a fost scoasă de la naftalină de USL în campania din 2012 și apoi de PSD la alegerile europarlamentare din acest an.

Cea mai de încredere personalitate

Fără să aibă un partid în spate, Mugur Isărescu a stat întotdeauna foarte bine la capitolul favorabilitate în toate sondajele. În ultimul INSCOP, din 16 septembrie, pe primul loc în topul încrederii, guvernatorul BNR era cotat cu 40,2% multă şi foarte multă încredere.

Membru al Clubului de la Roma

La data de 1 iulie 2005, Isărescu a introdus leul nou. Este membru al Comisiei Trilaterale și al prestigiosului Club de la Roma, o organizație internațională din care fac parte oameni de afaceri, economiști, foști șefi de state, oameni de știință. Este căsătorit cu Elena Isărescu, cu care se cunoaște din copilărie. Au împreună doi copii.

A deținut și deține mai multe funcții în organisme internaționale, printre care: membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, guvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor al FMI, viceguvernator pentru România în cadrul Consiliului Guvernatorilor al Bancii Mondiale.

Pasionat de vinuri

Când nu se ocupă de problemele bancare, Mugur Isărescu este președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. A fost ales președinte al AGPVS după Adrian Năstase, dar, spre deosebire de acesta nu este pasionat de vânat mare, ci de păsări. Guvernatorul BNR este și un pasionat de vinuri. „Îi iubesc de când eram copil. Sunt frumoși. Când sunt copți devin gălbui și pistruiați. Îi agățam în pod când eram mic, să se usuce, până aproape deveneau stafide“, spunea Isărescu într-un interviu acordat „Q-Magazine“.

Pe cele câteva hectare pe care le deține la Drăgășani, unde are și o pensiune , Isărescu cultivă viță de vie, soiul predominant fiind Crâmpoșie. Astfel, produce vinuri precum „Cramposie” sau „Negru de Drăgășani”, sub marca „Casa Isărescu”. „Vinul meu e cel mai bun, dar să nu scrieți asta!”, declara guvernatorul într-un interviu pentru Gândul.

„În Vâlcea am retras unui distribuitor dreptul de a vinde vinul meu pentru că avea un adaos comercial prea mare”, mai spunea guvernatorul. În octombrie 2010, întrebat despre tezaurizarea vinurilor, Isărescu spunea că există această posibilitate, pe care a luat-o în considerare de ceva vreme. „Vinurile pot fi privite, într-adevăr, și ca o investiție, și știu că Banca Centrală a Belgiei practica tezaurizarea vinurilor”, spunea guvernatorul.

Ce a spus el

● „Am candidat o dată (la prezidențiale - n.r.). Acum nu se mai pune problema. La 65 de ani îmi este greu să mă debarasez de haina de bancher, care-ți intră în piele” (ianuarie 2014)

● „M-a întrebat cineva când România intră în Zona Euro și am spus: când va trece prima autostradă Carpații, cam atunci”. (august 2014)

● „Mi se pare că a devenit greu să faci afaceri în România. Întrun trimestru am plătit 3 miliarde de lei vechi către stat. Când mi-a spus cât trebuie să plătească firma impozit pe profit, i-am trântit telefonul în nas contabilului.”(mai 2014)

● „De ce intervine statul în economie? Nu intervine pentru că vrea să se bage ca musca, ci să facă un bine social” (februarie 2013)

● „Fiecare trebuie să-și facă datoria, iar în materie de finanțe internaționale, atenție, și în finanțe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu că gura bate fundul, și îl bate rău de tot” (în 2012 - critic al suspendării președintelui)

Ce au spus alții despre el

● Theodor Paleologu, pledând pentru Isărescu-președinte: „Un om ca Mugur Isărescu are o imensă notorietate, toată lumea are bancnote cu semnătura lui, el nici nu mai are nevoie să dea mită electorală pentru că oricum semnătura lui este pe toate bancnotele din România”.

● Traian Băsescu: „M-am enervat pe el, nu l-am auzit pe guvernator spunând: «Domnule Ponta, nu introduce 35 de taxe noi, că sufocă economia, peste trei ani nu va putea crește economia cum trebuie ». Nu mi-e milă că a plătit impozitul, pentru că le știe pe toate, dar spune numai părți din ce știe” .

● Adrian Nastase: „Isărescu, care a intrat în mașinăria politică, la alegerile prezidențiale a luat 10%. El este conștient, el a fost practic administrator al finanțelor încercând să repare chestiunile din economie. Or, un premier înseamnă mult mai mult. Dar aceasta nu înseamna că nu-l apreciez”.

PUNCTE TARI

● Are experiență atât în negocierile cu FMI, cât și în reformarea economiei. În timpul mandatului său de premier a fost elaborată strategia de aderare a României la UE și au fost puse bazele privatizării unor coloși economici, cum ar fi cea a Sidex.

● Are experiență în gestionarea perioadelor de criză ale sistemului financiar. Astfel, 1999 – 2002 au fost anii marilor falimente bancare, Bancorex, Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor, Banca Turco-Română. A fost nevoie de intervenții rapide, atât pentru transferul activelor viabile către stat sau alte bănci, cât și pentru despăgubirea deponenților.

● A dovedit că poate face față presiunior electorale, continuând procesul de reformă chiar dacă pierdea capital politic. În 2000, un an electoral greu în care pomenile electorale riscau să conducă la creșterea prețurilor, a reușit să reducă inflația cu circa 14%.

● Și-a dovedit calitatea de reformator și a introdus leul nou, la 1 iulie 2005.

● BNR, sub conducerea lui Isărescu, a fost unul din pilonii creșterii economice. Perioada de boom economic a fost posibilă și datorită politicii agresive de creditare a băncilor.

● În anii de criză Isărescu a fost, conform aprecierii multor analiști, premierul din umbră al țării, BNR asigurând echilibrul în negocierile cu creditorii internaționali. Politica BNR s-a concentrat asupra menținerii stabilității cursului de schimb, obiectiv atins în cea mai mare parte din perioada de criză, cu excepția deprecierii puternice de la finalul lui 2008.

● Are notorietate la nivel internațional și experiență diplomatică. În calitate de cel mai longeviv guvernator al unei bănci naționale, Isărescu este cunoscut dincolo de cercurile bancare internaționale.

● Numele său nu a apărut niciodată în vreun scandal de corupție. Perioada 1999-2000, în care a fost premier, nu a fost marcată nici măcar de suspiciuni legate de emiterea unor acte legislative în favoarea unor interese de grup. Urmare a faptului că, din 2000, nu mai este legat de nici un partid, nu are datorii către baroni și nu trebuie să protejeze vechi prieteni sau sponsori din vreo campanie electorală.

PUNCTE SLABE

● Deși a criticat de multe ori guvernanții pentru că duc o politică prociclică, a căzut la rândul său în acest păcat. Isărescu a susținut mereu că instituția pe care o conduce a gestionat o strategie de încurajare a creșterii economice în perioade de recesiune și de temperare a creșterii, în plin boom. Dar, de multe ori lucrurile s-au petrecut exact invers, spun criticii. În mandatul său, în perioada de boom din anii 2006 – 2008, băncile au dus un program agresiv de creditare sub supravegherea BNR, ceea ce a condus, ulterior, în criză, la apariția multor credite neperformante. De aici și reticența creditorilor de a mai oferi împrumuturi în perioada de criză, atunci când economia avea cea mai mare nevoie de finanțare.

● Deși era cel mai în măsură să anticipeze criza, în noiembrie 2008, Mugur Isărescu, alături de reprezentanții Guvernului de atunci, susținea că România se poate apăra de una singură în fața problemelor financiare. ● Mulți analiști, în special adepții practicilor din sistemul bancar american, l-au criticat în perioada de criză pentru politica monetară prea conservatoare, care nu ar fi încurajat creditarea. Ei s-au referit la menținerea dobânzii cheie și a rezervelor minime solicitate băncilor, la niveluri foarte ridicate.

● În ultimii ani a fost un apărător cu orice preț al sistemului bancar, spun criticii săi. În 2010, în procesul de elaborare a bazei legale care permitea clienților să se apere de practicile abuzive ale băncilor, BNR, prin oficialii săi, a susținut în multe rânduri că implementarea acestei legislații ar conduce la destabilizarea sistemului bancar.

● România este una din puținele țări din Europa care nu are o lege a falimentului personal, care ar permite persoanelor fizice să beneficieze de aceleași drepturi ca și firmele. BNR a fost criticată pentru că a pledat în fața FMI pentru neintroducerea legii.

● Nefiind membru al nici unui partid politic, îi va fi greu să controleze o majoritate parlamentară, problemă cu care s-a confruntat și Răzvan Ungureanu. Nu are experiență în relația cu baronii, atotputernici în aproape toate partidele.

● Va trebui să formeze un cabinet în care să fie prezenți și oameni de partid, cu care va fi obligat să negocieze. Cunoscătorii situației din BNR susțin că Isărescu avea un control deplin asupra Consiliului de Administrație, unde nimeni nu îndrăznea să îl contrazică.

Viziunea liberală a guvernatorului BNR

De-a lungul perioadei de criză, guvernatorul BNR a încercat să fie un factor de echilibru în raport cu lumea politică.

● În 2012, a fost un critic dur al măsurii de suspendare a președintelui Traian Băsescu și al disputelor dintre Palatul Victoria și Cotroceni, care au generat instabilitate economică. „Fiecare trebuie să-şi facă datoria, iar în materie de finanţe internaţionale, atenţie, şi în finanţe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu că gura bate fundul, şi îl bate rău de tot. Şi nu avem nevoi de aşa ceva. Este un mesaj pe care îl repetăm”, a spus atunci Isărescu.

● În materie de fiscalitate, pare mai degrabă un susținător al principiilor liberale. A criticat în multe rânduri nivelul mare al taxelor, dar și birocrația excesivă. A susținut ideea scăderii CAS cu 5 puncte, completând însă că, fără a fi integrată într-un sistem de reforme structurale nu va aduce rezultatul scontat.

● De asemenea, este un susținător al ideii de diminuare a aparatului de stat, pe care a exprimat-o de multe ori. „În 1990 statul funcționa cu circa 800.000 de bugetari cu tot cu cei din Comitetul Central. După 20 de ani avem 1,2 milioane și ne întrebăm unde este problema”, spunea recent guvernatorul.

● În multe rânduri a criticat lipsa investițiilor în economie, „rămânerea extrem de în urmă şi ineficienţa infrastructurilor publice de transport, energetice, umane, adică de sănătate, educaţie”.

● Următorul său obiectiv în cariera de bancher, după introducerea leului nou și stabilizarea prețurilor ar fi fost adoptarea monedei euro. Însă, această țintă depinde de dezvoltarea economică. „M-a întrebat cineva când văd România în zona euro și i-am spus: când va trece prima autostradă Carpații, cam atunci. N-ai cum să dezvolți alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpați, asta așa, ca să vorbesc un pic metaforic. Bucureștiul poate să intre în zona euro, două milioane, cam două milioane de locuitori are și o țară baltică”, declara, recent, guvernatorul.