În urmă cu trei zile profesoara Doina Azoicăi a fost achitată definitiv de judecătorii ieşeni într-un dosar în care procurorii DNA au acuzat-o de luare de mită. Mita a fost reprezentată de un ceainic şi o tavă, evaluate de procurori la 900 de lei, dar care au costat în Maroc doar 30 de dolari, aproximativ 120 de lei. Evenimentul Zilei a aflat întreaga poveste a modului cum a fost făcut acest dosar, iar faptele ar fi de un comic absurd dacă pentru profesorul Azoicăi nu ar fi reprezentat o perioadă dramatică. Spre exemplu, procurorii DNA nici măcar nu au verificat la universitatea din Belgia, de unde a fost transferat marocanul pe care l-a înscris Doina Azoicăi la Iaşi şi pentru care a fost acuzată că a luat mita, dacă actele de studii sunt reale. Era important pentru că falsul a fost unul din capetele de acuzare. Au demonstrat autenticitatea profesorii de la UMF Iaşi, care au făcut o simplă cerere în Belgia pentru a clarifi ca situaţia.

Continuăm astăzi să publicăm povestea tragi-comică a dosarului penal instrumentat de DNA Iaşi pe numele Doinei Azoicăi, fost decan al Facultăţii de Medicină Generală din cadrul UMF Iaşi, care s-a terminat cu o achitare răsunătoare. Procurorii ieşeni au considerat că profesorul ieşean a luat mită un ceainic şi o tavă de la un medic marocan, pe fiul căruia îl acceptase ca student.

În noiembrie 2014 Doina Azoicăi era anunţată ca marea favorită pentru conducerea UMF Iaşi la alegerile care au avut loc în 2016. Însuşi Vasile Astărăstoaie, cel care conducea în acel moment UMF, anunţase că este favorita sa.

Numai că un dosar DNA, instrumentat de însuşi şeful procurorilor anticorupţie din Iaşi, a stopat acest drum. Procurorul Bogdan Munteanu a acuzat faptul că Doina Azoicăi a înscris ilegal un student marocan în anul II al Facultăţii de Medicină şi că în urma acestui fapt ar fi primit drept şpagă o tavă şi un ceainic.

Ieri am povestit cum s-a ajuns în această situaţie, iar astăzi povestea continuă din momentul în care maşina profesorului a fost percheziţionată, dar şi cu posibila explicaţie a acestei acţiuni spectaculoase.

Procurorii cautau 4000 de euro, dar au găsit un ceainic

Într-o zi de sâmbătă procurorii şi poliţiştii au înconjurat maşina Doinei Azoicăi, convinşi fiind că are pe bancheta din spate o mită consistentă. Au găsit pe bancheta din spate a maşinii o pungă pe care era scris „Souvenir de Maroc”. În pungă un ceainic şi o tavă cu însemne tradiţionale marocane. Totuşi procurorii se pare că se aşteptau să găsească ceva mai important în pungă. La începutul lunii octombrie 2014, medicul marocan Haizoun El Houssine l-a contactat pe Agha Romeen (foto jos), un medic ieşean cu origini palestiniene, despre care i se spusese că poate înlesni înscrierea fiului său la UMF Iaşi. Romeen a spus în timpul discuţiilor că are intrări la înalţi funcţionari din ministerul Educaţiei şi la UMF Iaşi, persoane care ar putea ajuta la planul marocanului de a-şi face fiul student în România. Palestinianul a avansat suma de 4000 de euro, bani necesari pentru a mitui funcţionari români. Aceşti bani îi căutau procurorii şi poliţiştii în maşina Doinei Azoicăi.

 

Insistenţa curierului, fatală pentru profesor

Pentru a înţelege şi mai bine de ce credeau ei că suvenirul din Maroc conţine o sumă importantă de bani, ne întoarcem cu o zi înainte de percheziţie. Vineri, medicul marocan i-a trimis profesorului ieşean un buchet de flori şi suvenirul prin intermediul soţului florăresei de la care a cumpărat florile. Profesoara nu era în acea zi la falcultate, numai că soţul florăresei i-a spus secretarei Doinei Azoricăi faptul că este un cadou important şi că o aşteaptă pe profesoară.

A aşteptat mai bine de o oră şi jumătate, după care s-a lăsat păgubaş şi a lăsat punga secretarei care a pus-o pe masa de consiliul a Facultăţii, de unde a fost luată a doua zi de profesoară. Sursele noastre din apropierea anchetei spun că această insistenţă a curierului de a-i înmâna Doinei Azoicăi pachetul l-a făcut pe procurorul Bogdan Munteanu să creadă că este vorba despre cei 4000 de euro despre care vorbea Agha Romeen în octombrie 2014. Aşa se explică spectacolul percheziţiei maşinii profesoare în timp ce aceasta se ducea să îşi ia pisicile de la veterinar.

 

Decan, o funcţie bună pentru un titlul de ziar

Procurorul Munteanu a găsit în maşină doar un ceainic şi o tavă, dar a decis să meargă mai departe cu dosarul. În presa din 2014 înhăţarea unui decan al uneia dintre cele mai importante facultăţi din ţară era un titlul bun pentru ziariştii care aşteptau în redacţii rechizitorii de la Moş Crăciun. Doina Azoicăi, Haizoun El Houssine şi Agha Romeen au fost puşi sub control judiciar, profesoarei i s-a interzis să îşi mai exzercite funcţia de la UMF, i s-a interzis să părăsească oraşul. Spectacolul clasic al DNA. Dosarul a mers mai departe, aşa subţire cum era, şi a început spectacolul absurd cu care ne-am obişnuit în ultimii ani: acuzatul este obligat să îşi demonstreze nevinovăţia, nu procurorul să îşi construiască acuzaţiile pe probe.

 

Au evaluat la 900 de lei un suvenir care a costat 120 de lei

 

Doina Azoicăi a fost acuzată, printre altele, că l-a înscris la facultate pe fiul lui Haizoun El Houssine pe baza unor documente false. Ce se întâmplase?

Tânărul Haizoun Yassine studiase timp de doi ani medicina la o universitate din Belgia, dar în anul II rămăsese repetent. Aşa a ajuns să se transfere în România, unde a adus, printre alte acte, şi foile matricole de la Bruxelles. Cea din anul I era în original, dar avea doar semnătura facultăţii, lipsind ştampila, iar cea din anul II era o copie. Din cauza acestui fapt DNA Iaşi a considerat că Doina Azoicăi l-a înscris pe marocan pe baza unui fals.

Din momentul în care a început ancheta profesorii din UMF, care în acele momente chiar au dat un comunicat de presă în care şi-au apărat colega, au cerut DNA Iaşi să solicite de la universitatea din Belgia un document care să ateste dacă Haizoun Yassine a studiat acolo şi dacă a promovat anul I.

 

Cu ochii larg închişi în faţa adevărului

Documentul era important şi pentru faptul că la începutul anchetei Doinei Azoicăi i s-a imputat chiar un prejudiciu de 5000 de euro, costul unui an de şcolarizare, pentru că l-a înscris pe marocan direct în anul II. Procurorii ieşeni nu au făcut acest demers simplu, refuzând practic să cerceteze care este adevărul, şi au mers în continuare pe acuzaţia de fals. Au făcut în schimb cei de la UMF Iaşi. Răspunsul belgienilor a lămurit problema: tânărul marocan studiase la ei, foile matricole prezentate erau autentice, iar ştampila lipsea pentru că în Belgia ea nu mai este necesară, fiind de ajuns semnătura decanului.

Practic belgienii confirmau că Haizoun Yassine putea fi înscris în anul II în România, prin echivalarea studiilor, fiind ţară membră a Uniunii Europene. Avocaţii Doinei Azoicăi au depus la dosar documentul belgienilor, procurorul Munteanu a renunţat la acuzaţia de fals, dar a mers mai departe cu cea de luare de mită. Ca spectacolul să fie complet procurorii au verificat, în acea perioadă, nu mai puţin de 45 de dosare de înscriere la UMF Iaşi ale unor studenţi străini. Doar, doar vor găsi ceva despre Doina Azoicăi. Nu au găsit nimic, dar aveau dovada supremă: mita reprezentată de o ceainic şi o tavă.

 

Marocanul a adus factura pentru suvenir

Doina Azoicăi şi medicul Haizaoun El Houssine au fost trimişi în judecată, la jumătatea anului 2015, pentru luare de mită, respectiv cumpărare de influenţă. A fost de asemenea trimis în judecată şi Agha Romeen, cel care se lăuda în octombrie 2014 că poate rezolva cazul marocanului cu 4000 de euro.

Banii nu au fost ceruţi niciodată, nu au fost daţi, dar dosarul trebuia să aibă totuşi o urmă de logică: cineva trebuia să fii făcut legătura între Azoicăi şi El Houssine. Încă de la începutul procesului marocanul a spus că suvenirul a costat doar 30 de dolari într-un bazar din Rabat şi că a reprezentat un simplu cadou către un om care are aceeaşi profesie ca el.

„Este ca şi cum Doina Azoicăi ar face cadou unui străin o ie românească. Aşa a considerat şi marocanul, că ar fi frumos să aducă un suvenir arăbesc. Dar procurorii nu au acceptat această explicaţie, aşa că au cerut unui expert deal lor să evalueze ceainicul şi tava. Acela a evaluat tava la vreo 800 de lei şi ceainicul la 100 de lei. Era important pentru DNA această evaluare pentru că 200 de euro este limita peste care orice cadou trebuie declarat. Numai că Doina Azoicăi nu avea când să îl declare, chiar dacă ar fi costat atât, pentru că ea a fost percheziţionată înainte de a ştii ce e în pungă”, ne-a explicat cineva apropiat de ancheta profesorului ieşean.

După ce procurorii au venit în instanţă cu rezultatele expertizei, marocanul a adus din Rabat un ceanic şi o tavă identice cu cele aflate la dosar. A adus factura aferentă pentru obiecte: 280 de dirhami marocani. Adică aproximativ 30 de dolari, ceea ce înseamnă 120 de lei.

 

De ce i se spune procurorului „Micul Napoleon”

Bogdan Munteanu, procurorul care a instrumentat dosarul Doinei Azoicăi, a fost numit la conducerea DNA Iaşi în luna martie a anului 2014.

Munteanu activase în trecut la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. La DNA a ajuns în 2010, fiind iniţial procuror de instanţă. În mediile judiciare din Iaşi este cunoscut sub titulatura de „Micul Napoleon”, apelativ care i-a fost pus de avocaţi în mod peiorativ.

„Avocaţii îi spun Micul Napoleon pentru că îşi dă foarte mare importanţă, dar fără a avea calităţi profesionale care să justifice comportamentul acesta. Înainte de a fi numit la conducerea DNA Iaşi a fost procuror de instanţă, primea mesaje de la Emilian Eva, spre exemplu, ce să spună în faţa judecătorilor. În 2014 a fost numit la conducerea DNA Iaşi pentru că plecaseră vreo doi procurori şi nu aveau pur şi simplu pe cine să numească”, ne-a explicat un personaj din capitala Moldovei cunoscător al mediilor judiciare din zonă.

 

Cine răspunde pentru cariera profesorului Doina Azoicăi?

Chiar dacă procurorii DNA au mers înainte cu dosarul şi au cerut închisoare pentru profesorul ieşean, la începutul acestei săptămâni Doina Azoicăi a fost achitată definitiv.

Judecătorii ieşeni au stabilit că într-adevăr cadoul a fost primit de profesor, dar că fapta nu a fost comisă cu vinovăţie, neexistând nicio legătură între înscrierea lui Haizoun Yassine la Falcultatea de Medicină din Iaşi şi gestul de a trimite un buchet de flori şi un suvenir făcut de medicul marocan. Şi marocanul Haizaoun El Houssine şi palestinianul Agha Romeen au fost achitaţi în acest dosar.

„Fiind o soluţie de achitare pentru o infracţiune de corupţie, îi mulţumesc lui Dumnezeu că îmi scoate în faţă magistraţi cu ştiinţă de carte, foarte bine pregătiţi. Magistraţi care pot să deceleze între o situaţie de fapt prezentată de procurori pe baza unor probe strânse potrivit procedurilor actuale, magistraţi care îşi respectă statutul deontologic şi care în urma readministrării tuturor probelor pronunţă soluţia legală, corectă, dreaptă, chiar dacă e vorba de astfel de infracţiune şi chiar dacă există presiuni pe astfel de dosare. Pe mine, ca şi apărător, nu mă face decât să mă cred în continuare într-o înfăptuire sănătoasă a actului de justiţie”, a declarat după anunţul instanţei avocatul Ionel Nechita, apărătorul Doinei Azoicăi.

Ca o ultimă ironie a acestui caz este decizia instanţei ca Doina Azoicăi să primească înapoi ceainicul şi tava pentru care a fost judecată timp de trei ani. Dacă avocatul profesorului ieşean laudă profesionalismul celor doi judecători care au dat sentinţa, rămân totuşi câteva întrebări care nu mai sunt în nota comică a modului cum a fost construit acest dosar.

Cine răspunde pentru cariera aproape distrusă a profesorului Doina Azoicăi? Amintim faptul că aceasta era favorită să devină rector al UMF Iaşi la alegerile din 2016, dar a renunţat la candidatură după declaşarea acestui dosar. A doua întrebare se referă la costurile acestei anchete. Cine răspunde pentru că din banii statului s-au cheltuit fonduri pentru o presupusă mită de 30 de dolari şi cine va acoperi pierderile? Şi mai este o întrebare: cui i-a folosit apariţia acestui dosar?

Referitor la ultima întrebare, în Iaşi circulă multe speculaţii. Nu se fac acuzaţii, încă, dar oamenii îşi pun întrebări logice, iar cele mai multe se învârt în jurul luptei pentru putere din cadrul UMF Iaşi.