Discursul politic românesc: „rudimentar, simplificator, clişeizat, lipsit de idei şi ideologii, violent, iraţional, contradictoriu”

Prof. dr. Rodica Zafiu prezintă conferinţa cu tema „Discursul politic actual”, duminică, 1 noiembrie 2015, de la ora 11.00, la Sala Mică, a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional.

 Iată ce spune prof. dr. Rodica Zafiu:  „Discursul politic – omniprezent în spaţiul public românesc, preluat şi dezvoltat de presă, mai ales de televiziune, amplificat de internet, invadând oraşul prin sloganuri şi afişe electorale – este o realitate contemporană de care nu putem să nu ţinem cont, în primul rând pentru că influenţează profund, prin deciziile către care conduce, viaţa tuturor. Din păcate, dezbaterea politică, forma cea mai familiară de retorică şi o necesitate absolută a democraţiei, riscă tot mai mult să fie percepută negativ, să fie privită cu neîncredere de publicul larg:  ca simplă vorbărie, dacă nu chiar ca discurs inevitabil mincinos”. 

Discursul politic a devenit tot mai accesibil, poate de aceea a scăzut în ochii şi urechile auditoriului. „Democratizarea şi circulaţia informaţiei au transformat pretutindeni discursul politic, făcându-l tot mai accesibil, concret, polemic şi emoţional. În spaţiul românesc, aceste trăsături au fost iniţial valorizate pozitiv, pentru că diferenţiau limbajul politic democratic de vechea limbă de lemn, dominantă timp de decenii, până în 1989. Calităţile se transformă însă uşor, prin exces, în defecte: limbajul politicii actuale, obsedat de plierea pe aşteptările destinatarului şi adesea lipsit de standarde intelectuale proprii, ajunge să fie rudimentar, simplificator, clişeizat, lipsit de idei şi ideologii, violent, iraţional, contradictoriu”, adaugă Rodica Zafiu. În cadrul conferinţei vor fi examinate şi exemplificate unele dintre principalele defecte retorice şi stilistice ale discursului politic românesc din ultimii 25 de ani, promite Rodica Zafiu.

Despre Rodica Zafiu.  Absolventă, în 1981, a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția româno-franceză. Din 1998, doctor în filologie al Universității din București, cu teza Narativul ca mijloc de poetizare. Din 2007 este Profesor la Departamentul de Lingvistică al Facultăţii de Litere din București, iar din 2010 – conducător de doctorat. Are o vastă activitate didactică și științifică: programe de licență, de masterat, programe doctorale și post-doctorale; participări la o serie de teme de cercetare și la lucrări colective ale Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan”; membru în comitete științifice, participări la conferințe și seminarii, colocvii și congrese de profil din țară și străinătate.

Cornulețe cu untură și umplutură cu gem. Rețeta tradițională, un desert care a bucurat multe generații

Guvern Trump. Pe cine a ales pentru roluri cheie: Elon Musk, Vivek Ramaswamy, Marco Rubio. Cine va conduce CIA și noul ambasador în Israel

Colaborări la reviste de cultură şi la emisiuni de specialitate (limba română actuală, cultivarea limbii) la radio şi la televiziune, conferinţe la Academia Română (1996, 2001, 2008, 2009), la Teatrul Naţional Bucureşti (Nou și vechi în evoluția limbii române - 2009) etc.; moderarea unor dezbateri la Institutul Cultural Român (2011), Muzeul Naţional al Literaturii Române (2012) etc.

Premii: Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, pe anul 2000, pentru volumul "Naraţiune şi poezie".

Volume publicate: „Poezia simbolistă românească”, Editura Humanitas, 1996;  „Naraţiune şi poezie”, Bucureşti, Editura All, 2000; „Diversitate stilistică în româna actuală”, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2001; „Limbaj şi politică”, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007; „101 cuvinte argotice”, Bucureşti, Humanitas, 2010. Autor, în colaborare, al mai multor studii de lingvistică, editor/coordonator al altor studii, manuale școlare, autor de articole și recenzii în reviste de specialitate, în volume colective, prefețe, comunicări.