Cristi Danileț se opune publicării informaţiilor despre viaţa personală din arhiva SIPA
- Roland Căt ălin Pena
- 29 iulie 2016, 00:00
Magistratul a vorbit în emisiunea „Evenimentul Zilei” de la B1 TV despre propunerea ministrului Justiţiei, Raluca Prună, de a se desecretiza documentele fostului serviciu de informaţii al Ministerului Justiţiei
În arhiva SIPA sunt două categorii de informaţii, unele adunate legal de ofiţerii serviciului, iar altele sunt bârfe, zvonuri de pe holurile instanţelor, supravegheri nelegale, cu privire la magistraţi, avocaţi, jurnalişti, poliţişti, a apus judecătorul Cristi Danileţ în cadrul emisiunii „Evenimentul Zilei”, difuzată ieri la B1 TV. Magistratul, care este şi membru CSM, a făcut parte din comisia care a închis SIPA, prilej cu care a avut acces la informaţii secrete despre acest serviciu şi a citit în jur de 300 de note informative.
Şantajul era la el acasă în Ministerul Justiţiei
Întrebat cu ce scop aduna SIPA astfel de informaţii, Cristi Danileţ a răspuns ferm: „Pentru şantaj. Să ne amintim că este vorba despre o perioadă în care Ministrul Justiţiei a fost acela care recomanda sau propunea funcţiile de conducere de judecător sau procuror şi nu mă îndoiesc că acest tip de informaţii a fost folosit pentru a se da recomandări pozitive sau negative cu privire la magistraţii care urmau să ocupe anumite funcţii cheie din sistem.
Acesta era rolul SIPA, de a aduna informaţii despre corectitudinea sau slăbiciunea unor magistraţi. Înainte de reforma din 2005, Ministrul Justiţiei era cel care propunea numirea judecătorilor în funcţii de preşedinţi şi numea toţi procurorii şefi din România. Este firesc ca atunci când numeşti o persoană într-o funcţie, să te interesezi de ea, însă exista acest mijloc pervers şi nelegal de a aduna informaţii despre viaţa privată prin intermediul SIPA. Niciodată nimeni nu a răspuns pentru aceste abuzuri”.
Desfiinţat la cererea C.E.
Comisia Europeană ne-a impus să desfiinţăm acest serviciu, care nu îşi avea nicio justificare, a precizat Danileţ, adăugând: „Serviciu în subordinea justiţei, serviciu militarizat care nu a răspuns niciodată în faţa Parlamentului, nu există în niciun stat occidental. Iniţial a fost înfiinţat cu scopul de a se aduna informaţii despre corupţie de la funcţionarii din penitenciar, însă în timp s-au extins puterile acestui serviciu cu privire la persoane din afara sistemului penitenciar”.
200 de ofiţeri din Armată şi Securitate
Angajaţii SIPA erau în jur de 200, în 10 servicii teritoriale, la momentul desfiinţării serviciului. Toţi au fost concediaţi, cu excepţia a doi sau trei specialişti în IT, care au rămas în subordinea Agenţiei Naţionale a Penitenciarelor. Niciunul nu a intrat în magistratură după desfiinţarea SIPA. Ei proveneau din Armată şi din fosta Securitate