Sorin Ionita: "A trecut o saptamana de la ultima decizie a Curtii Constitutionale privind Legea referendumului, ragaz in care s-a dezbatut imens in presa, cu comentatori si politicieni de toate culorile, care au intors chestiunea pe fata si pe dos."

Multi s-au enervat pentru ca s-au schimbat regulile in timp ce meciul se juca, altora asta li s-a parut ceva perfect normal. Dar abia citind cu atentie legea si amendamentul recent al parlamentului realizezi ca lucrurile stau mult mai rau decat se credea, pentru ca au aparut doua monstruozitati juridice neobservate pana acum.

(Intre altele, asta arata si cat de neprofesionisti suntem, experti, comentatori, dar in primul rand politicienii vorbitori la TV, pentru ca nu mergem direct la sursa, ci ne multumim cu ce apare pe fluxurile rapide in primele minute, tocand apoi la nesfarsit aceasta informatie uneori lacunara, iar alteori gresita.)

In cazul de fata era atat de simplu, pentru ca amendamentul parlamentar consta doar dintr-un paragraf de trei randuri. Mai precis, Legea referendumului are un articol 5, acelasi de pana acum, care zice asa:

„(1) Referendumul national si cel local se organizeaza conform prevederilor prezentei legi. (2) Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale”.

Noutatea o constituie reformularea in parlament a articolului 10, care acum suna asa: „Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum”.

Ei, si aici vine lovitura de teatru: nu este adevarat ca „s-a eliminat pragul de participare”, asa cum s-a tot repetat. In primul rand, orice alt referendum, pe orice tema, inclusiv pentru demiterea unui primar, va avea in continuare conditia de participare de 50% pentru a fi valabil, asa cum cere art. 5.

In al doilea rand - iar asta este aberatia maxima - nici macar pentru presedinte nu s-a eliminat complet pragul de participare: acesta dispare numai daca majoritatea celor prezenti voteaza pentru demitere, dupa cum precizeaza clar art. 10. Daca in schimb majoritatea prezenta voteaza contra demiterii, dar nu vin la vot 50% din cei inscrisi, atunci nu se mai face nicio derogare de la art. 5, deci pragul de participare ramane valabil.

V-a stat mintea in loc? Pe buna dreptate. Dar cititi inca o data textul si veti vedea ca este de-adevaratelea: ca sa-l dai jos pe Basescu, nu se cere prag de participare; dar daca votezi pro-Basescu, da. Pe scurt, s-a creat un sistem de cenzura a celor doua functii alese uninominal in Romania in care este mai usor sa demiti presedintele tarii decat un primar.

Si, realizare suprema, intram in Guinness Book cu aceasta inovatie electorala mondiala, la care nici cei din Africa Sub-Sahariana nu s-au gandit. Anume, referendumul cu doua viteze: fara prag de participare daca votezi DA; si cu prag de participare daca votezi NU.

Cu numai trei randuri de text (art. 10) parlamentarii au reusit sa produca o contorsiune logica cu grave efecte constitutionale. Sau, altfel spus, o prostie cat ei de mare, pentru care un elev de clasa a VIII-a pica la extemporalul de logica.

Intr-o lista simpla cu doua criterii - unul procedural, reprezentand conditia de validare a scrutinului; iar celalalt de substanta, precizand cum se citeste votul - ei n-au reusit sa le tina separate, ci le-au amestecat pana le-au facut praf.

Asta fiind, bineinteles, interpretarea binevoitoare si naiva. Dar este foarte posibil ca aceasta aparenta stangacie juridica sa fi fost intentionata, cu scopul de a crea confuzie si motiv ca garagata in mass-media sa continue si dupa 19 mai, in cazul foarte probabil in care lumea voteaza pro-Basescu, dar nu vine in proportie de 50% la vot.

Asa se explica si acea decizie stranie, aparent inutila, prin care parlamentul si-a dat singur voie sa ia decizii in continuare (?!) daca pragul de participare nu este atins. Impreuna, cele doua prevederi capata acum sens si marcheaza iesirea Romaniei din sistemul rational de drept. Iar ca sa-si atinga pe neobservate acest scop, majoritatea parlamentara a mizat pe superficialitatea comentatorilor, pe indiferenta oarecum bovina a populatiei fata de principii si pe controlul asupra unei fanfare mediatice care la ordin poate sa acopere orice cu sunet de trompete vesele, asa cum veti vedea imediat dupa 19 mai.