Opinii EVZ
Consiliul Economic a stabilit: Rusia a intrat în stagnare economică pe o perioadă nedeterminată | PULSUL PLANETEI
Alexandr Auzan, Decanul Facultății de economie a Universității de stat de la Moscova, membru al Consiliului economic de pe lângă președintele Federației Ruse a dat publicităţii rezultatele evaluării la zi a situaţiei economice a Federaţiei Ruse.
De altfel, evaluările Uniunii Europene au marcat o scădere mai accentuată a situaţiei din acest an, dar şi o formulă mai optimistă pentru creşterea de anul viitor. Însă evaluarea Consiliului economic este mult mai realistă şi stabileşte că Rusia intră într-o stagnare pe termen mediu în perioada următoare.
Auzan prognozează o oprire a căderii economiei ruse în 2017, din 2018 aceasta urmând să stagneze pentru o perioadă nedeterminată, până în momentul în care „se vor schimba condițiile politice și economice din Rusia”. „În 2016, bineînțeles, scăderea se va menține (contrar afirmaţiilor oficiale care anunţau creştere economică, n.n.), iar pentru 2017 prognozele vorbesc despre ieșirea la nivelul de creştere zero. Problema însă nu este asta - problema constă în faptul că după criză poate veni recesiunea - adică Rusia se poate „culca” pe această linie de „creștere 0” și rămâne acolo multă vreme”, a declarat Alexandr Auzan în cadrul unei emisiuni de la Radio Svoboda.
Declaraţia este extrem de interesantă pentru că ea marchează în premieră recunoaşterea situaţiei critice a economiei ruse, mai mult, afirmaţiile arată că specialiştii ruşi sunt conştienţi de situaţia reală a economiei ţării lor, dincolo de propaganda oficială. Este însă interesant că o asemenea recunoaştere a apărut public. Conflictele din Ucraina și Siria au fost provocate de Rusia inclusiv pentru a-și demonstra noile tehnologii militare și a-și impune dominaţia pe piața de armament, iar investițiile imense care au loc în acest domeniu arată că Rusia ar vrea, astfel, să se poziționeze ca unul dintre cei mai importanți exportatori de armament, spune economistul.
Ne puteți urmări și pe Google News
Tot el e cel care vine să demitizeze această formulă de ieşire din criză pe seama complexului militar industrial, al vânzărilor de tehnică militară sau al războaielor externe, precum cele din Ucraina şi Siria. El susţine că „economia noastră este prea slabă pentru ca pe ea să poată sta un potențial tehnico- militar atât de mare - nici măcar URSS nu reușea să mențină acum 30 de ani exact această greutate. Noi constituim 1,7% din PIB-ul mondial, ceea ce este foarte puțin. Ar putea Rusia ca din contul economiei militare să-și crească rolul în lume? ”, se întreabă retoric Alexandr Auzan.
Şi el şi răspunde, susţinând că atât comerțul cu armament cât şi „comerțul cu servicii militare” – adică soluționarea unor obiective militare în diverse puncte fierbinți ale lumii și eventuale venituri de pe teritoriile ocupate –sunt imaginare. „Nici URSS nu primea venituri de pe teritoriile pe care le controla, din contra, investea acolo. Așa că eu nu prea cred în perspectiva economică a acestei căi. Iată de ce cred că actualul moment va fi unul de cotitură către altceva - și deja vedem o scădere de 5 la sută a bugetului pentru apărare în 2016.”
Alexandr Auzan susţine că Rusia are câteva domenii potențiale pentru poziționare pe plan mondial: resursele naturale, spațiul şi taxele din tranzit-transport, Rusia fiind cea mai mare țară a lumii cu potențial de zonă de tranzit – de exemplu dintre China și Europa sau zonele transpolare. Rusia mai are încă două domenii pentru poziționare mondială – resursele umane și potențialul tehnico-militar. Actualul trend al Rusiei a dat nu doar o creștere a cheltuielilor economice, ci şi exporturi concentrate în piața de armament, energia atomică și agricultură. Rusia supraviețuiește acum, în condițiile sancțiunilor internaționale, doar datorită „pernei de siguranță” create prin Fondul de rezervă în perioada în care prețurile la petrol erau mari. Dar unii economiști spun că această „marjă de confort” amână realizarea unor reforme importante în Rusia.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
