Justitie
„Balena Albastră”, căutată dincolo de Prut. Procuratura din Chişinău a deschis dosar de „incitare la sinucidere” în cazul tinerilor care au murit pe 8 Martie
Poliția locală a confirmat pentru EvZ informația. Nu se știe identitatea celui care a „incitat” nici dacă el face parte din jocul „Balena Albastră”. Între timp, poliția română infi rmă legături cu sinistrul joc pentru fi ecare caz în care s-au făcut speculații
Jocul care împinge tinerii la sinucidere, „Balena Albastră”, a pătruns oficial în Republica Moldova. În noaptea de 7 spre 8 martie doi adolescenţi, fată şi băiat, din Chişinău s-au sinucis aruncându-se de pe un bloc cu 18 etaje din oraş. Imediat s-a speculat că cei doi ar fi victimele sinistrului joc „Balena Albastră”. Acum vine şi confirmarea oficială parțială. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei din Chişinău, Jovmir Adrian, ne-a declarat că în cazul celor doi tineri Procuratura a deschis un dosar penal pentru incitare la sinucidere, chiar dacă autorul încă nu este cunoscut. Asta înseamnă că tinerii au fost împinşi spre gestul extreme, incitări la care curatorii jocului „Balena Albastră” sunt experţi. Însă oficialul nu ne-a confirmat dacă persoana căutată face parte din grupurile de pe Internet care au făcut parte din jocul depistat în Rusia sau e un internaut care copiază metoda.
Au fost înmormântaţi unul lângă celălalt
Cazul celor doi tineri, un băiat în vârstă de 16 ani şi o fată de 15 ani, a şocat mai ales prin faptul că cei doi nu dădeau niciun semn de tristeţe, fiind foarte populari în liceul la care învăţau. Cei doi tineri erau destul de activi pe rețele de socializare, iar multe postări erau însoțite de hashtag-uri precum #goodbye, #suicide, #nonsens, #transformation, #lucifer și cel mai important hashtag-ul „balena albastră”. Din păcate, chiar dacă sunt zeci de mesaje care prevesteau parcă tragedia ce avea să se întâmple, nimeni dintre prietenii tinerilor nu s-a întrebat vreodată de ce fac acest lucru. Ultima lor postare pe site-urile de socializare, chiar cu câteva ore înainte de a se arunca în gol, este un videoclip cu ei doi dansând şi cu hashtag-ul #Bye. Cei doi adolescenţi au lăsat şi un mesaj de adio: „Să nu ne judece nimeni, aşa am decis”. În acelaşi biet, cei doi mai cereau să fie înmormântaţi unul lângă celălalt, dorinţă care le-a fost respectată de părinţi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Copiii care s-au asfi xiat la Iaşi vor fi audiaţi după externare
Revenind în România, adolescenţii de la Iaşi care şi-au ţinut respiraţia şi au avut nevoie de îngrijiri medicale sunt încă internaţi. Deşi s-a speculat că jocul lor ar avea legătură cu „Balena Albastră”, surse din poliţia Iaşi ne-au declarat că ideea să îşi ţină respiraţia a aparţinut unei colege de clasă, nevând nicio legătură cu sinistrul experiment pornit din Rusia. Adolescenţii vor fi audiaţi în prezenţa părinţilor imediat după externare, pentru a se stabili exact modul în care au ajuns la un pas de moarte din cauza unui simplu joc.
Părerea psihiatrului: „Persoane rău intenţionate îl pot exploata pe adolescent
Medicul psihiatru Anamaria Ciubară (foto) a explicat, pentru Evenimentul zilei, că jocul „Balena albastră” este un mod de manipulare care exploatează diverse breșe care apar în structura psihicului adolescentului:
„Nu trebuie să uităm că perioada adolescenţei este o perioada care cuprinde multiple modificări, inclusiv modificări asupra structurii psihicului. Prin urmare, este o perioada de vulnerabilitate majoră. Tranziţia de la copilărie la maturitate presupune o maleabilitate a psihicului, fapt pe care persoane rău intenţionate îl pot exploata. Practic, acest grup de jocuri de tipul «Balena albastră» este un mod de manipulare care exploatează diverse breşe care apar în structura psihicului adolescentului. Este şi vârsta la care adolescentul bravează, vrea să facă lucruri demonstrative, să atragă atenţia asupra sa. Ţările din blocul est-european sunt mai expuse, deoarece vulnerabilitatea adolescenţilor este mai mare aici. Aşa cum am spus de multe ori, în ţările mai sărace din Europa de Est, copiii sunt expuşi unor factori de risc suplimentari, care generează o serie de factori stresori”.
În ceea ce privește mediatizarea unor astfel de cazuri, medicul este tranșant: „Este bine să se mediatizeze astfel de cazuri, dar poate fi şi rău. Este bine în primul rând ca societatea să fie informată şi să poată lua măsuri în vederea stopării acestui fenomen, iar familiile să poată iniţia măsuri pentru salvarea copiilor înainte de a fi prea târziu. Poate fi rău, deoarece mass media este şi un mijloc de a face publicitate şi poate creşte receptivitatea în cadrul anumitor populaţii cu risc prin captarea atenţiei”.
Recomandările noastre
