Atunci când am scris, în urmă cu o săptămână, că Traian Băsescu, în calitate de președinte al României, a intuit corect calificându-i pe separatiștii din estul Ucrainei ca fiind teroriști, mulți analiști cu experiență și simpatii estice au ridicat din sprâncene. Li se părea că identificarea lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, ca fiind unul din principalii vinovați pentru războiul de la granițe, de către președintele României este un gest mult prea pripit (Vladimir Putin spunea Băsescu este „partener al teroriștilor, prin sprijin politic, cu personal calificat, cu armament de toate categoriile, inclusiv greu”) ce va trece drept nesăbuit în cancelariile europene. Cu alte cuvinte, ce se bagă România, acolo unde nu-i fierbe oala? Cine ne va sprijini? Am scris atunci că premierul britanic David Cameron și cancelarul german Angela Merkel susținuseră poziția președintelui României, Traian Băsescu încă de la reuniunea Consiliului. Aveau să o facă imediat Statele Unite ale Americii și țările scandinave, dar cea mai importantă a fost presiunea opiniei publice din Europa.
A trecut o săptămână și pachetul de sancțiuni conține blocarea accesului instituțiilor financiare controlate de statul rus la piețele europene, embargo asupra armelor, interzicerea exporturilor de bunuri duale (cu utilizare civilă și militară), limitarea transferurilor de tehnologie de vârf în domeniul petrolului. În plus 87 de persoane și 20 de entități comerciale sunt pe “lista neagră” alcătuită de UE.
Redau integral comunicatul dat în numele Consiliului European și Comisiei Europene, cu mențiunea că este pentru prima dată, de la momentul în care am călătorit fără vize prin Europa, când m-am simțit mândru că sunt cetățean european.
“Astăzi, Uniunea Europeană a convenit asupra unui pachet de măsuri restrictive suplimentare semnificative care vizează cooperarea sectorială și schimburile cu Federația Rusă. Aceste decizii vor limita accesul la piețele de capital europene pentru instituțiile financiare de stat din Rusia, să impună un embargo asupra comerțului cu arme, să stabilească o interdicție de export pentru produse cu dublă utilizare pentru utilizatorii finali militare, și reduce accesul rus la tehnologii sensibile în special în domeniul sectorul petrolier. Acest pachet consolidează listarea recent extins de persoane și entități care subminează integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, inclusiv așa-numiților "acoliții", suspendarea finanțării BEI și BERD, restricțiile de investiții și comerț cu Crimeea și Sevastopol și reevaluarea cooperarea bilaterală dintre UE și Rusia cu scopul de a reduce nivelul de cooperare.
Pachetul răspunde la direcțiile date de Consiliul European din 16 iulie. Acesta este menit ca un avertisment puternic: anexare ilegală a teritoriului și destabilizarea deliberată a unui stat suveran vecin, nu poate fi acceptată în Europa secolului 21. Mai mult decât atât, atunci când violența crează spirale scăpate de sub control și duce la uciderea a aproape 300 de civili nevinovați aflați în avionul aflat în zborul din Țările de Jos spre Malaezia, situația cere un răspuns urgent și determinat. Uniunea Europeană își va îndeplini obligațiile de a proteja și de a asigura securitatea cetățenilor săi. Și Uniunea Europeană va fi alături de vecinii și partenerii săi. 
De la începutul crizei din Ucraina, Uniunea Europeană a făcut apel la conducerea Rusiei pentru a lucra spre o rezolvare pașnică. Am făcut acest lucru în mod colectiv și bilateral. Ne pare rău să spunem că, în ciuda unor mesaje amestecate venite de la Moscova, și schimburi în Normandia și alte formate, angajamentele luate au fost limitate. Apelul nostru a fost, în practică, nebăgat în seamă. Arme și luptători continua să curgă în Ucraina din Federația Rusă. Puternica propagandă naționalistă rusă, sponsorizată de stat, continuă sprijinirea acțiunilor ilegale ale separatiștilor înarmați. Am asistat cu furie și frustrare la întârzierile în acordarea accesului internațional la locul accidentului aviatic, manipularea frauduloasă a rămășițelor avionului și manieră lipsită de respect a predării celor decedați. Federația Rusă și Uniunea Europeană au interese comune importante. Vom beneficia împreună de un dialog deschis și sincer, de o cooperare sporită și schimburi. Dar nu putem continua această agendă pozitivă importantă atunci când Crimeea este anexat ilegal, atunci când Federația Rusă susține revoltă armată în estul Ucrainei, în care violența neîngrădită ucide civili nevinovați. Pachetul de noi măsuri restrictive convenite în prezent de către Uniunea Europeană constituie un semnal puternic pentru liderii Federației Ruse: destabilizarea Ucraina, sau orice alt stat vecine din Europa de Est, va aduce costuri mari pentru economia sa. Rusia se va găsi ea însăși tot mai izolată prin propriile acțiuni. Uniunea Europeană rămâne pregătită să revină de la deciziile sale și se re-angajeze cu Rusia, atunci când aceasta va începe să contribuie în mod activ și fără ambiguități pentru a găsi o soluție la criza din Ucraina”.