Vox populi, vox Dei! Țăranii știu ce vor de la referendum, dar habar n-au pe ce să pună ștampila de vot

Întrebarea echivocă de pe buletinul de vot al referendumului care va hotărî, definitiv, din ce este formată familia, îi încurcă pe mulți dintre cei ce locuiesc la țară. Mulți dintre ei, deși sunt pentru „familia tradițională”, compusă dintre un bărbat și o femeie,și împotriva cuplurilor homosexuale, spun că vor ștampila pe căsuța cu „NU”.

Țăranii noștri, talpa țării, cum li se spune de sute de ani, sunt semințele ortodoxiei pe aceste meleaguri. Oameni simpli, cu un bun simț natural, ei văd lumea exact așa cum este ea. Fără manipulări, deontologii moderne sau idei idioate induse de talk-show-uri sterile și polemici inutile pe Facebook sau aiurea. Așa cum a lăsat-o Dumnezeu. Cu o familie formată dintr-o mamă, un tată și copii. Nu din „părintele 1” și „părintele 2” și nu din două mame lesbiene sau doi tați pederaști, transgenderi, bisexuali sau ce s-o mai inventa. Numai ideea că așa ceva ar putea fi legiferat în țara lor – în care au dus-o la fel de prost sub orice orânduire – îi indignează. Cum e ușor de anticipat, mai toți vor merge, sâmbăta și duminica viitoare, la vot. Atât doar că întrebarea ambiguă de pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”, îi încurcă. Întrun raid-sondaj făcut duminică la prânz, când ieșeau oamenii de la biserică, prin șapte sate din mijlocul județului Giurgiu, am aflat că peste jumătate dintre țăranii chestionați vor pune ștamplia pe „căsuța” în care scrie „NU”, chit că ei sunt total împotriva căsătoriilor între persoane de același sex care – în viziunea lor de bun-simț – ar face cale liberă adopțiilor de copii de către cupluri homosexuale. Perspectivă care li se pare total nefirească și revoltătoare.

 

Baba Ioana Babalâc: „O să votez cu NU!”

 

Satele României sunt aproape complet depopulate de tineri. Tineretul, atras de mirajul orașelor, și-a părăsit locurile de baștină. Abia dacă am văzut câțiva inși sub 50 de ani în cele șase localități vizitate duminică la prânz. Bătrânii, în schimb, au rămas pe loc. Și au aceleași valori ca acum zece, cinzeci sau o sută de ani.

Primul popas l-am făcut la Adunații-Copăceni, localitate vestită pentru hărnicia țăranilor care furnizează mare parte din legumele care ajung în cratițele gospodinelor din București. Biserica, cam ca peste tot la țară, e înconjurată de mormintele cimitirului sătesc. Ioana Babalâc, fostă CAP-istă, are 73 de ani și e cocârjată ca un semn de întrebare. Tocmai a fost la mormintele soțului și primului ei băiat, mort de tânăr, la numai 33 de ani. „Dacă nu deceda bărbată-miu, să-mi rămână pensie de urmaș, muream și io, de foame”, are lacrimi în ochi baba Ioana, cum îi zic vecinii. O să iasă la vot, desigur, că n-a ratat niciun scrutin. „O să votez, da’ pe cine? P-ăștia care zic că e voie să fie bărbat cu bărbat sau femeie cu femeie? Cine a mai pomenit așa ceva? O să votez NU!”. Nu prea înțelege, sărmana, care-i treaba cu întrebarea de pe buletinul de vot. Am lămurit-o că-i taman invers.

„Vine, după aia, treaba cu înfierea copiilor!”

Ștefania Sandu are 58 de ani și e infirmieră la Spitalul „Carol Davila” din București. Este și ea la fel de revoltată: „Sunt împotriva la ce se votează! Dumnezeu a rânduit să se împreuneze femeia cu bărbatul. Nu femeie cu femeie și bărbat cu bărbat! Trăiesc și văd numai nenorociri. Toată lumea ne-a spus că să mergem la vot, inclusiv preotul. Da’ io nu cre’ că merg!”. Nu prea înțelege care e rostul plebiscitului.

Nu de aceeași părere e și nea Ionică Dumitru, electrician pensionar, de 72 de ani. „Io o să merg la vot! Și o să votez DA! Că sunt de acord ca o căsătorie să fie numa’ între un bărbat și o femeie. Altfel, nu e logic! N-ar fi bine ca doi homosexuali să crească un copil! Că, practic, ei ar avea acest drept, dacă s-ar lua cu act!”, e ferm pe poziție moșul.

Cristi Tâlpeanu, de 48 de ani, la bază tinichigiu, dar convertit în tranșator de păsări, la o fabrică din Anglia, a venit și el la biserică să le facă pomană morților săi. Nu crede că o să ajungă la vot, că referendumul îl prinde pe drum. Are, în schimb, convingeri de nezdruncinat: „Io nu-s de acord să se ia pederaștii între ei. Că vine, după aia, treaba cu înfierea copiilor... Am văzut și-n Anglia o grămadă d-aștia. Și multe babe „neliniștite”, care stau câte două și cresc câte o fetiță! Păi, ce vede copilu’ ăla în casă?”, se întreabă omul.

 

Și la Crucea de Piatră se alege familia compusă între un bărbat și o femeie

A doua escală a fost în satul Crucea de Piatră, care ține de comuna Călugăreni. Loc cu o încărcătură simbolistică aparte, că aici, în 1595, Mihai Viteazul l-a lăsat fără dinți pe temutul Sinan Pașa, sub podul de pe Neajlov.

Cătunul, în care se află și azi o cruce ridicată de Șerban Cantacuzino, în 1682, în amintirea celebrei bătălii, n-are mai mult de 200 de gospodării. Din biserica, despărțită de monumentul cantacuzinului de drumul către Giurgiu, iese lumea de la slujbă. Iuliana Pavel (foto) are 54 de ani și e casnică.

Femeia e hotărâtă strașnic: „Mă duc sămi iau buletinu’ de la Giurgiu și o să merg la vot. O să pun ștampila pe DA! Sub nicio formă nu-s de acord cu căsătoria între doi oameni de același sex! Doamne ferește! Ce înseamnă asta? Am și io trei copii și nepoți acasă? Ce-o să le spun când o să-i vadă p-ăștia pe stradă?”. Spune că preotul nu le-a vorbit despre referendum, până acum, în biserică.

 

„Mulți o să pună ștampila pe NU și o să iasă pe invers”

 

În vorbă se bagă și Florina Ene, de 32 de ani, muncitoare la spații verzi, la ADP Sector 3 București. „Eu nu știu dacă toată lumea din sat o să meargă la vot, da’ cre’ că majoritatea o să iasă. Fiecare are ideile sale. Io o să votez NU, că nu vreau copii înfiați de popo....”. A încurcat și ea borcanele referendumului. Îi ia vorba din gură Florica, soacră-sa, și ea tot casnică. „E foarte urât! Cum să fiu de acord? Votez NU. Că vine, după aia, treaba cu înfierea copiilor. Cum să fiu de acord?”. Tanti Ilinca, vecina de 78 de ani, are un neg cât o prună uscată pe nas. Se înfoaie și dânsa, la fel de revoltată: „Și io votez tot contra!”. E limpede că oamenii vor greși la vot, deși alegerea lor e clară.

Mai informat este Ion Dumitrache, de 52 de ani, șofer de meserie. Spune că va pune ștampila în căsuța cu DA: „Eu am înțeles întrebarea. Da’ mulți o să voteze cu NU și o să iasă pe invers treaba. Asta ne mai trebuie, după ce țara e halită definitiv, să se „mărite” ăștia între ei. Azi, ne-a zis și popa cum să votăm, că a ieșit și Patriarhul la televizor și a zis că să votăm DA”. Prietenul său, Ion Aranghe, de 67 de ani, fost tehnician la fosta Fabrică de Diamante Sintetice din Militari, are fix aceași părere.

 

Nemulțumirea majoră este posibilitatea adopției copiilor de căte cuplurile homosexuale

Mai la vale câțiva kilometri, se face, pe mâna dreaptă, un drum județean pe care se înșiră, ca mărgelele pe ață, până la șoseaua către Alexandria, vreo cinci localități. În satul Crângu, comuna Singureni, absolut toți cei cu care am stat de vrobă au declarat că vor merge la vot, la îndemnul părintelui Ionuț Turnea. Numai că și aici, deși sunt împotriva legiferării căsătoriilor între persoane de același sex, oamenii se încurcă din cauza ambiguei întrebări. Unii zic că DA, alții zic că NU. Floarea Staicu - de 73 de ani, Tudora Ilie – de 83 de ani, Roxana Iacob – de 37 de ani și Constanța Neagu – de 55 de ani spun în cor că nu pot concepe familia altfel decât a fost ea lăsată de Dumnezeu. „Păi, cum fac ei copii? Nu pot! Atunci o să înfieze și nu e bine. Ce să vadă acei copii în casă? Și cum se vor căsători ei în biserică?”, se supără credincioasele.

 

Pro și Contra în țărănime

La căpătul satului Chirculești, într-o gospodărie, se opăresc butoaiele în care se va turna tulburelul din via ce tocmai a fost culeasă. Marin Mos, de 53 de ani, fost paznic la portul 1 Decembrie, capătul de nord al preconizatului Canal DunăreBucurești, în prezent poștaș, nu-și vede capul de treabă. Omul e tolerant: „O să votez, da’ o să fie NU. Că sunt pro-european. E treaba lor ce fac homosexualii la ei acasă. Sunt de acord să se căsătorească între ei. Doar cu înfierea copiilor nu pot fi...”. Părerea sa.

La Iepurești, într-o curte, un nene de 69 de ani sparge lemne, pentru la iarnă. Îl cheamă Marin Păunescu și e sigur că toată comuna se va duce le plebiscitul din 6-7 octombrie: „La mine în familie merge toată lumea. Și la vecini. Votăm NU, evident, că nu vrem să se dea lege pentru căsătoria pentru homosexuali! Ne-a spus și popa la biserică. Io mă întreb, așa, de ce a dat Dumnezeu femeia și bărbatu’? Că, altfel, nu mai eram pe pământ!”. Și nea Mărin e în eroare. Vecinul său, Ștefan, un gestionar de 36 de ani, are fix aceeași opinie, dar știe că trebuie să ștamplize unde scrie „DA”.

„Cuvântul de Învățătură” al unui preot de țară

Ionuț Turnea, tânărul preot din satul Crângu, de numai 41 de ani, le spune, calm: „Eu nu pot decât să mărturisesc învățătura Bisericii în ceea ce privește familia și scopul ei. Or, acest referendum, de duminica viitoare, va stabili pentru totdeauna că familia este făcută numai între un bărbat și o femeie!”. Și el este nedumerit de formularea întrebării de pe buletinul de vot: „Întrebarea este ambiguă, când putea fi formulată clar. Spre exemplu: „Sunteți de acord cu căsătoria între persoane de același sex”?. Răspunsul era tot cu DA sau NU și toată lumea înțelegea. Eu le-am explicat credincioșilor, după Sfânta Liturghie, în Cuvântul de Învățătură, datoria lor de a merge la vot și de a-și mărturisi credința, prin exprimare democratică, iar votul lor să fie DA”. Părintele e puțin dezamăgit de lipsa de implicare a edilior rurali. „La noi în zonă primarii nu s-au prea băgat în chestiunea aceasta. Clasa politică a fost foarte rezervată”.

 

„Noi vrem să fim normali!”

În biserica din Iepurești tocmai s-a terminat Sfânta Liturghie. Preotul paroh Daniel Căpraru, de 43 de ani, îi miruiește pe oameni și îi îndrumă. „Noi nu luptăm împotriva unor oameni. Noi luptăm cu păcatul! Noi vorbim despre normalitate, ca familia să fie așa cum a lăsat-o bunul Dumnezeu”. Părintele, care a strâns și semnături pentru campania de revizuire a Constituției, vorbește despre enoriașii săi: „Ei au mintea așa de curată, că nu pot pricepe altfel familia. Dar cred că este necesară o informare corectă și cât mai detaliată. Ce este pe buletinul de vot este o ambiguitate!”, se enervează preotul. Apoi, concluzionează: „Parcă a înebunit lumea cu „mama 1” și „mama 2” sau „tata 1” și „tata 2”! Noi vrem să fim normali”.