Proiectul de lege care permite interceptarea mesajelor de pe WhatsApp, Telegram şi Signal este analizat în ședință comună de comisiile juridice, pentru comunicaţii şi economică din Senat. Proiectul, inițiat de Guvernul Cîțu și adoptat în Camera Deputaților, a stârnit numeroase dezbateri în spațiul public.
Prin acest proiect de lege, luat în discuție la Senat, va fi permisă interceptarea mesajelor transmise prin WhatsApp, Telegram şi Signal. Membrii celor trei comisii au fost convocați pentru a se pronunța, în principal, pe articolul 10.2 din proiectul de act normativ.
Este vorba despre un articol ce „a stârnit îngrijorări sub aspectul încălcării unor drepturi şi libertăţi fundamentale”, după cum a precizat Iulia Scântei (PNL), președintele Comisiei Juridice. Acest articol dă posibilitatea serviciilor secrete ce activează în domeniul siguranței naționale să aibă acces la conversațiile desfășurate pe aplicații de tip WhatsApp, Telegram sau Signal.
Senatul este for decizional pentru pentru acest proiect care vizerază completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice.
Un articol care a stârnit controverse
Senatorul Iulia Scîntei a propus modificarea acestui articol controversat, care a stârnit numeroase dispute.
„Am propus să acorde, la solicitarea organelor autorizate, asta înseamnă referinţă integrală la prevederile din Codul de procedură penală, în condiţiile prezentei legi, conţinutul decriptat al comunicaţiilor tranzitate în reţelele proprii. Diferenţa este că, faţă de proiect, întărim temeiul legal al solicitării numai din partea organelor autorizate şi, de asemenea, obiectul transmiterii de informaţii are în vedere direct conţinutul decriptat. (...)
Noi propunem nu oprirea unui acces la integralitatea conţinutului comunicaţiilor criptate, ci doar conţinutul decriptat al comunicaţiilor tranzitate în reţelele proprii. Va fi o discuţie care este impactul între a oferi un acces la comunicaţii criptate şi însuşirea amendamentului nostru de conţinut decriptat al comunicaţiilor. Sub aspectul drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cred că o mai mare claritate aici şi raportare strict la o solicitare expresă a organelor autorizate, formulată strict în condiţiile prezentei legi, este de dorit”, a adeclarat Iulia Scîntei.
sursa foto: EVZ
Un alineat va fi eliminat în totalitate din lege
În acest context, senatorul PNL a precizat că un alt articol din lege urmează să fie eliminate în totalitate. Acesta are o formă neclară, a precizat Iulia Scântei. Este vorba despre eliminarea în integralitate a literei d, care în forma adoptată de Camera Deputaţilor avea următorul conţinut: „Să permită în cadrul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IT, accesul la funcţiile sisteme informatice în vederea copierii sau extragerii datelor existente”.
„Din ce am urmărit şi în presă şi în societatea civilă, îngrijorarea maximă pentru acest articol 10.2 priveşte posibilitatea ca servicii care activează în domeniul siguranţei naţionale şi care ar solicita informaţii în baza mandatelor pe siguranţă naţională ar avea acces inclusiv la aplicaţii de tip Whatsapp, Telegram, care ar putea fi folosite în scopul avut de iniţiator prin lege”, a explicat senatorul PNL.
sursă: EvZ
Cum va arătat articolul vizat de modificări
Senatoarea a precizat că articolul din proiectul de lege care urmează să fie amendat, astfel încât să aibă o nouă formă când va ieși de la Senat.
„Propunerea de amendament pentru acest articol 10.2, pe care mi-l însuşesc şi dacă membrii comisiei vor fi de acord va fi şi un amendament al comisiei, în felul următor: din textul alineatului 1, pentru a nu crea mai multe suspiciuni, am propus eliminarea furnizorilor de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere, astfel încât amendamentul la alineatul 1 va avea următorul cuprins:
«Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IT au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică sau a actelor de autorizare dispuse potrivit Codului de procedură penală, precum şi potrivit legii privind securitatea naţională»”, a menţionat Scântei.