Naționaliștii, populiștii și euroscepticii se pregătesc să dea lovitura finală establishmentului politic european. Ținta lor este victoria în alegerile europene din mai 2019 și reformarea din temelii a instituțiilor europene sau, dacă asta nu va fi posibil, dezintegrarea Uniunii.
Oricare dintre favoriți ar câștiga viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, Uniunea nu va rămâne aceeași. Dacă partidele care conduc acum Europa vor reuși să-și păstreze supremația, Franța și Germania vor trece la constituirea unei Europe cu două viteze. E drept, Angela Merkel și Emmanuel Macron nu au ajuns deocamdată la un acord în această privință, dar pozițiile lor nu sunt ireconciliabile. Potrivit planului președintelui francez, în viitoarea Europă, țările membre vor putea alege dacă vor să se integreze mult mai strâns sau, dimpotrivă, vor să mențină situația actuală. Pentru cele care își doresc să înainteze pe calea unui superstat european, Macron vrea să stabilească un buget comun al zonei euro și să creeze un post de ministru de finanțe al UE. Se vorbește însă și de o armată europeană. Cum socialiștii au suferit umilitoare înfrângeri în aproape toate alegerile naționale recente, e greu de prevăzut că vor avea un cuvânt decisiv de spus în viitorul Parlament European. În aceste condiții, principala amenințare la adresa planurilor președintelui francez vine din partea așa-zisei extreme drepte. Partidele antisistem, naționaliste, populiste sau eurosceptice au cunoscut din 2015 încoace un reviriment la care puțini s-ar fi așteptat înainte de criza imigranților. O creștere a suportului la urne pentru aceste partide a avut loc aproape în toată Europa, ajungându-se ca partide populiste cu accent clar naționaliste să fie cooptate la guvernare în țări precum Italia și Austria. Nu e însă de neglijat nici succesul înregistrat de naționaliști în alte țări importante precum Germania și Franța. Iar trendul pare să se păstreze. Mișcările naționaliste vor continua să se întărească dată fiind politica șovăielnică a establishmentului în ceea ce privește imigrația și încercarea sistemului de a impune multiculturalismul și corectitudinea politică.
Întrebarea care se pune este însă alta: vor reuși populiștii, naționaliștii și euroscepticii să constituie un singur bloc politic în viitorul Parlament European? Spre deosebire de naționaliștii secolului XX, așa-zisa extremă dreaptă a zilelor noastre pare să fi uitat de litigiile istorice dintre statele europene. În fața pericolului de a-și vedea țările islamizate, naționaliștii par hotărâți să-și conjuge eforturile. De altfel, cele mai puternice mișcări care se opun vehement imigrației, PĂEGIDA și Generation Identitaire, se străduiesc să-și înființeze filiale pe tot continentul.
La nivelul partidelor, lucrurile stau însă diferit. Nu că politicienii n-ar împărtăși ideea unei unități a națiunilor europene în lupta pentru supraviețuire, dar există divergențe serioase cu privire la moneda euro și viitorul UE. Nicolas Bay, secretar general al partidului lui Marine Le Pen și co-lider al grupului Europa Națiunilor și Libertăților din PE, spune că National Rally (cum a fost redenumit Frontul Național) nu se va ma concentra exclusiv pe critica Uniunii. „Vom încerca să propunem un proiect real destinat unei alte Europe, o Europă construită diferit”.
Cu alte cuvinte, o construcție europeană destinată să conserve națiunile și să asigure supraviețuirea popoarelor europene prin oprirea migrației. Marine Le Pen pare să fi renunțat, cel puțin deocamdată, la ieșirea Franței din Uniune și la abandonarea monedei euro. Chiar dacă deocamdată are un singur reprezentant în Parlamentul European, Alternative fur Deutschland are planuri mari. Vrea să asigure continuitatea grupului din care face parte acum- Europa Libertății și Democrației Directe, chiar dacă cei 19 parlamentari britanici din UKIP vor părăsi Parlamentul în urma
Brexitului. AFD caută însă noi aliați tocmai în grupul condus de Marine le Pen, ceea ce ar putea crea fricțiuni. Cu atât mai mult, cu cât AFD vrea ca Germania să iasă din zona euro, iar continentul să devină o piață liberă. Sondajele de opinie creditează această formațiune cu un scor peste al social-democraților, ceea ce înseamnă că poate spera la 15 parlamentari europeni după alegeri. Mișcarea 5 Stele din Italia și Liga Nordului din Italia, dar și Partidul Legii și Justiției din Polonia (care face în momentul de față parte din grupul Alianța conservatorilor și Reformiștilor) vor mări numărul naționaliștilor și euroscepticilor din Parlamentul European. „Este indiscutabuil că acești (eurosceptici n.r.) vor câștiga mult după alegeri, și dacă toți vor vrea să facă echipă și să creeze un partid (european n.r.) nu vor fi prea departe de a deveni (forța n.r.) numărul 1”, spune Charles de Marcilly, președintele Fundației Robert Schuman. Marele pericol pentru establishment este însă că o asemenea construcție politică naționalist-eurosceptică ar putea atrage și partide precum FIDESZ, ceea ce ar destabiliza puternic Partidul Popular European, cel mai important din actualul Parlament European. Ce obstacole se ridică în fața colaborării partidelor de așa-zisă extremă dreapta în Parlamentul European, dar și ce mijloace are establishmentul de a combate ascensiunea populistă, naționalistă și eurosceptică, vom încerca să aflăm în articolul de mâine.