Vineri, 19 iulie 2024, a avut loc o nouă ediție a emisiunii Evenimentul Istoric, iar protagonistul a fost scriitorul și istoricul Alex Mihai Stoenescu. Ediția de astăzi se concentrează pe Partidul Iorga-Cuza și se urmăresc pașii care au condus la înființarea acestei formațiuni politice, dar și divergențele apărute în decursul anilor între Nicolae Iorga și A. C. Cuza.
Ediția de astăzi vine în completarea celei anterioare, în cadrul căreia, același Alex Mihai Stoenescu a vorbit despre primii cinci ani de dezbateri dintre Iorga și Cuza, cu privire la partid. Mai exact, este vorba despre perioada 1905-1910.
Înființarea Partidului Naționalist Democrat
Începând cu anul 1910, deja se conturează o soluție politică, cei doi punând bazele Partidului Naționalist Democrat (PND). Alex Mihai Stoenescu subliniază faptul că titlul partidului pare contradictoriu, cuvântul naționalist fiind ușor interpretabil.
„Atâta timp cât se înțelege greșit cuvântul „naționalist”, ca fiind extremist, ca fiind alăturat cuvântului „democrat”, pare o contradicție,” menționează istoricul. În plus, el adaugă faptul că accentul pus pe cuvântul „naționalist” aparține lui A. C. Cuza, deoarece el, prin acest termen, înțelegea „dincolo de idealul național”. Cuvântul „democrat” aparține lui Nicolae Iorga, acesta fiind de părere că partidul trebuie să rămână în interiorul sistemului democrat.
Alex Mihai Stoenescu, citându-l pe Nicolae Iorga, povestește cum, în anul 1910, acest partid a luat naștere, cu tot cu structura sa politică. Istoricul menționează, din citările lui Iorga, faptul că domnul A. C. Cuza nu își dorea înființarea unui partid. El considera că acest lucru ar impune oamenilor anumite îndatoriri, pe care unii dintre ei nu ar fi în stare să le îndeplinească. Aici se poate observa o diferență de gândire între cele două mari personalități, Nicolae Iorga având o părere cu totul diferită față de cea a lui Cuza.
„Cuza nu voia partid”
Nicolae Iorga își dorea un partid politic. Scopul lui era acela de a asigura o structură organizată, dorindu-și, totodată, legitimitate. La polul opus, A. C. Cuza are adeptul unei mișcări populare. „Cuza nu voia partid. El voia o mișcare populară. O mișcare de masă, care să răspândească ultranaționalismul și antisemitismul” precizează Alex Mihai Stoenescu în emisiunea Evenimentul Istoric.
Iorga era de părere că, formarea unui partid va conduce la instaurarea ordinii în rândul membrilor. De asemenea, Iorga pune accentul pe faptul că tinerii doresc să se înscrie în partidele mari, în momentul în care ajung la maturitate. Spre exemplu, majoritatea dintre aceștia se înscriau la Partidul Național Liberal. Inclusiv studenții lui Cuza practicau acest obicei.
Astfel, Nicolae Iorga a venit cu o idee revoluționară, pentru a ține evidența celor care cu adevărat cred în ideile PND, și anume introducerea cotizației. „În momentul în care ai introdus cotizația de partid la un astfel de partid mic, este dezastru” a completat Alex Mihai Stoenescu.
Deși partidele mari aveau și ele astfel de cotizații de partid, însă acestea aveau funcția de solidaritate. ”Partidele mari erau bogate, ele nu aveau nevoie de bani din cotizație. Acestea erau simbolice. Însă, aceasta era o metodă de a știi exact cine cotizează” a precizat Alex Mihai Stoenescu. De asemenea, și Cuza mărturisea că sunt extrem de puțini membrii în cadrul PND.
Ediția integrală a emisiunii Evenimentul Istoric de vineri, 19 iulie, poate fi vizionată aici.