În cadrul unei conferințe de presă ținute la Constanța, Victor Ponta a anunțat înscrierea în Partidul Pro România a unui număr de 10 parlamentari.
Teoretic se poate face un grup parlamentar. Numai că în urma acțiunilor puse la cale de Victor Ponta pe vremea cînd era premier PSD, s-au luat măsuri astfel încît crearea unui grup parlamentar prin trecerea de la un partid la altul să fie destul de dificilă. Victor Ponta e însă optimist. O stare de euforie domnește nu numai la nivelul fostului premier, dar și în rîndurile fanilor domniei sale, care nu sînt puțini.
Această stare de euforie e alimentată de noi și noi dezertări din PSD în favoarea Pro România, proces urmînd un plan mediatic bine pus la punct. Doritorii să treacă în noul partid sînt înscriși într-o listă de așteptare din punctul de vedere al anunțului public. Lideri PSD precum Ecaterina Andronescu sînt deja anunțați ca gata să facă gestul vieții lor prin trecerea la Pro România.
E limpede că asistăm la un scenariu mediatic menit a lăsa impresia că hemoragia din PSD nu se mai oprește. Momentul numit Pro România nu e o premieră postdecembristă. Lăsînd deoparte trecerile individuale dintr-un partid într-altul, cu precădere într-un partid nou, desprinderi de grupări dizidente dintr-un partid mare pentru a se forma un alt partid au mai avut loc în patru rînduri:
Ruperea FDSN din FSN-ul lui Petre Roman în 1992.
Formarea APR prin plecarea unui grup de nemulțumiți din PDSR în 1997.
Plecarea din PNL a Grupului condus de Teodor Stolojan în decembrie 2006 pentru a forma în 2007 Partidul Liberal Democrat, ulterior fuzionat cu Partidul Democrat al lui Emil Boc.
Înființarea Partidului Liberal Reformator la 3 iulie 2014, sub conducerea lui Călin Popescu Tăriceanu, ca o dizidență la PNL după fuziunea PNL cu Partidul Democrat Liberal în 2014.
Despre raportarea momentului Pro România la alte momente asemănătoare voi scrie în numerele viitoare, deoarece el nu poate fi înțeles în sine, fără reamintirea trecutului.
Principalul izvor de membri, de tărie și de impact mediatic pentru Pro România rămîne plecarea din PSD și înscrierea în Pro România a unor lideri PSD.
Sînt însă veniri și din alte partide. Venirea către partid a parlamentarilor din alte formațiuni nu e o chestiune prea complicată. După un timp de la alegeri, mai ales în partidele în care au loc răsturnări la nivelul conducerii, în rîndurile unor parlamentari se ivesc nemulțumiri provocate de trecerea lor în plan secund după schimbarea spectaculoasă de la vîrf.
În cazul parlamentarilor PSD, nemulțumirile au fost accentuate și de faptul că premierul Victor Ponta a reușit să promoveze o echipă bună din punct de vedere profesional. Un timp, mai ales pînă la alegeri, Liviu Dragnea, noul șef al PSD, s-a străduit să nu intre în conflict cu Victor Ponta. După alegeri, cu Liviu Dragnea s-a petrecut procesul tipic personalităților minore care se trezesc peste noapte în ipostaze majore. Președintele PSD și-a pierdut orice urmă de înțelepciune politică. Nu numai Victor Ponta a fost victima acestei credințe a lui Liviu Dragnea că e buricul Pămîntului. Oameni foarte buni din echipa lui Victor Ponta au fost trecuți pe linie moartă. Locul lor a fost luat de personalul tehnic ajutător din organizația județeană PSD Teleorman: șoferi, mecanici auto, spălători de mașini, secretare fără bacalaureat, îngrijitori de piscine și gardieni de la intrare. Era de așteptat ca politica de cadre a lui Liviu Dragnea să provoace mari nemulțumiri între oamenii lui Victor Ponta, dar și între mulți lideri PSD. Achitarea fostului premier, desigur doar în primă instanță, a schimbat urieșește situația starea de spirit în PSD. Victor Ponta a apărut multora din PSD ca purtă- torul unui drapel de cuceritor înfipt pe zidul unei cetăți asediate.
E una dintre explicațiile trecerii unor parlamentari pesediști la Pro România. O altă explicație ține de oportunismul politicianului român. La anume timp după alegeri, mai ales cînd s-a schimbat conducerea partidului, unii parlamentari îşi dau seama că nu mai au nicio șansă de a fi puși din nou pe listele electorale ale partidului. Se produce atunci o mișcare către partidele nou înființate în speranța că aici concurența e mai mică și ca atare șansele de a fi pe liste sînt mai mari. Postdecembrismul a dovedit însă că una e formarea unui grup parlamentar între alegeri și alta e victoria în alegerile parlamentare. Formarea grupului parlamentar e o condiție obligatorie dar nu suficientă pentru o evoluție spectaculoasă ulterioară a Partidului nou înființat. Această evoluție n-are nicio legătură cu numărul de parlamentari, cu politicienii care vin din alte partide, nici măcar cu impactul mediatic al înființării. Ascensiunea unui nou partid e dată doar de ascensiunea în sondaje. În sondajele autentice, nu în cele măsluite din varii motive. Pentru ca un partid să evolueze spectaculos după momentul formării grupului parlamentar, e absolut obligatoriu ca o parte a electoratului - mai mică sau mai mare - să vadă în el un partid speranță. De aceea partidele bine plecate la drum încep prin a-și alege electoratul căruia i se adresează. Activitatea lui Victor Ponta de pînă acum – și prin aceasta activitatea partidului Pro România - s-a redus în chip absurd la politica pe care am putea-o numi anti Dragnea. Firește anti Dragnea, ba chiar și anti-PSD, trebuie să fie o componentă a unui partid precum Pro România. Numai că una e să faci politică anti Dragnea doar în acele momente în care președintele PSD intră în conflict cu programul Pro România, și alta e să faci politică anti Dragnea tot timpul, indiferent dacă se impune sau nu. Deocamdată – repet –deocamdată - nu văd niciun element de program minim în cazul partidului Pro România.
Niciuna dintre marile chestiuni cu care s-a confruntat țara în ultimul timp – de la bastoanele administrate de Uniunea Europeană pînă la abuzurile binomului SRI- DNA – nu au fost abordate de Pro România.
Nu întîmplător spun de partidul Pro România.
Pînă în acest moment alți lideri ai noului partid nu există. Există mediatic doar Victor Ponta. Reducerea programului unui întreg partid la atacarea zi de zi și ceas de ceas a unui om, fie acela și Liviu Dragnea nu poate să atragă nici măcar o fărîmă de electorat. Violența anti Dragnea din partea lui Victor Ponta o întrece pe cea a TeFeLiștilor. Prin atacurile sale de o rară severitate la adresa lui Liviu Dragnea, Victor Ponta dă satisfacție electoratului taliban anti PSD. Înseamnă asta oare că acest electorat va uita peste noapte ipostazele Victor Ponta de premier și președinte PSD pentru a-l vota numai și numai de dragul anti Liviu Dragnea?
Firește că nu.
Să fie Victor Ponta atît de nătărău din punct de vedere politic încît să facă un partid fără nici o șansă electorală viitoare, doar din ambiția hormonală de a se răzbuna pe Liviu Dragnea?
Ultimele declarații ale lui Victor Ponta ne dau un posibil răspuns negativ.
Prin aceste ultime declarații, Victor Ponta se înfățișează nu atît ca liderul Pro România, cît mai ales ca alternativă la Liviu Dragnea în fruntea PSD.
Să ştie Victor Ponta deja că Liviu Dragnea va fi condamnat în primă instanță și în aceste condiții operațiunea Pro România nu e altceva decît o manevră deșteaptă prin care conducerea PSD e preluată de Victor Ponta și echipa? Tare mă tem că da.