Evenimentele violente din 10 august 2018 din Piața Victoriei nu au fost nici până azi cercetate pe deplin și finalizate de către instanțe. Sunt mai multe dosare, instrumentate de diverse Parchete. Unul singur s-a terminat cu o sentință judecătorească. Cel în care doi jandarmi, o femeie și un bărbat, au fost bătuți de 7 protestatari beți, iar unul dintre agresori i-a furat arma militarului în timpul încăierării. Paradoxal, toți cei 7 inși se plimbă liberi prin București.
De curând, a apărut Motivarea scrisă de judecătoarea Anda Irina Ivan-Enescu de la Judecătoria sectorului 1, din care aflăm de ce în 20 decembrie 2019 a hotărât ca bătăușii jandarmilor să fie condamnați la închisoare cu suspendare, pedepsele fiind între 1 an și 2 ani și 8 luni.
Câțiva jurnaliști au scris că judecătoarea ar fi fost o susținătoare a protestelor din 2018 și o apropiată a grupului #rezist din jurul judecătorului Cristi Danileț și că de aceea a fost indulgentă. Poate fi o explicație, dar…
Nu cred că un judecător american sau francez, englez sau german s-ar fi milostivit așa de niște tineri care au lovit cu nesaț o femeie-jandarm și pe colegul ei. La ei, pedepsele sunt foarte dure pentru cei care ultragiază oamenii în uniformă.
La noi, judecătoarea Ivan-Enescu a descris într-o multitudine de pagini ce fapte cu violență au comis inculpații, ce vătămări i-au produs jandarmeriței Ștefania Nistor și cum doi dintre ei i-au furat femeii arma. Dar tot atât a scris ca să motiveze de ce a luat decizia să nu-i bage după gratii pentru ultraj, furt și pentru uz de armă fără drept.
Cele mai mari pedepse de închisoare cu suspendare le-au primit Daniel Dumitru, cel care a dezarmat-o pe jandarmeriță, precum și Mihai Gabriel Cristoloveanu, prietenul lui. Tot grupul de șapte tineri nu are voie să participe pentru 5 ani la proteste, la adunări publice sociale, culturale sau sportive.
Instanța a mai dispus ca inculpații să presteze muncă în folosul comunității în cadrul Administraţiei Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană Sector 6, în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, la Administraţia Cimitirelor sau Crematoriilor Umane sau în cadrul Fundaţiei pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare sau la Arhiepiscopia Bucureştilor.
Jandarmerița a cerut inițial 100.000 euro, apoi s-a răzgândit și a renunțat la despăgubiri, pentru ca mai apoi să revină asupra cererii. Judecătoarea a decis că pentru bătaia încasată Ștefania Nistor să primeasca 10.000 de euro.
Fapte: beți și cu drogul în nas!
Declarațiile asupra celor întâmplate în seara de 10 august și restul probelor aflate la dosar arată dimensiunea violențelor exercitate, că doi bătăuși au recunoscut că au băut peste măsură, un altul a spus că era consumator de marijuana și că și-au motivat gestul prin faptul că urăsc organele de ordine.
Câteva fragmente din cursul cercetării judecătorești, reținute de instanță sunt mai mult decât elocvente și incriminatoare. Și, totuși, judecătoarea a găsit resurse să-și motiveze clemența. Dar, mai întâi faptele.
”O parte dintre protestatarii ce se aflau în jurul celor două persoane vătămate le-au lovit, în mod repetat, cu pumnii și picioarele, deși unele persoane prezente au încercat să le țină frâu celor violenți și au format un cerc în jurul celor doi jandarmi, cu scopul de a împiedica sau atenua loviturile primite din mulțime”.
”La un moment dat, în timpul agresiunii, persoana vătămată Nistor Ștefania a simțit cum o persoană încerca să ajungă cu mâna la zona în care purta pistolul de serviciu, Model 1974 – calibru 7.65 mm cu încărcătorul aferent în care se aflau șase cartușe, ulterior constatând că în timpul agresiunii, pistolul de serviciu i-a fost sustras”.
”Urmare a loviturilor primite și a actelor de violență exercitate asupra persoanei vătămate Nistor Ștefania, aceasta a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 4-6 (patru-șase) zile de îngrijire medicală”
Colegul ei, sg.maj. F.C. a suferit leziuni după ce ”i s-au aplicat lovituri repetate cu pumnii și picioarele în mai multe zone ale corpului”.
Inculpat: ”Am sesizat ca doi jandarmi se aflau intr-o zona pe jos, pierzand contactul cu ceilalti jandarmi iar protestatarii i-au inconjurat si i-au lovit cu piciorul in zona spatelui. In acest context mi-am pierdut o bratara de mana si astfel am tras de vesta unui jandarm sa ma descarc, fiind tulburat de cele intamplate. Imediat am dat si eu cu piciorul in zona dorsala intr-un jandarm. Ulterior, am constatat ca jandarmul pe care l-am lovit este o femeie si am incercat sa semnalez acest fapt celorlalti protestatari”.
”Aveam febra si luam medicamente in seara respectiva. Ocazional, am fumat tigari marijuana, pentru ca treceam printr-o perioada grea”.
”Intre timp am fost gazat, în jurul meu se auzeau foarte multe instigari la violență, si aceasta m-a influențat negativ prin luarea primei decizii gresite din viată și anume de a lovi pe jandarm.
Astfel, am lovit-o cu piciorul, in împrejurarea respectivă, dar nu știu cu care anume, în zona umărului pe un jandarm și anume pe Nistor Stefania, ulterior afland acest lucru. Imediat am sesizat că lovisem o femeie jandarm, m-am retras și nu am mai continuat să lovesc”.
”Ulterior, inculpatul a revenit asupra declaratiei, recunoscand ca a sustras pistolul in imprejurarea respectiva, iar apoi a mers impreuna cu inculpatul Cristoloveanu Mihai-Gabriel pe un teren viran din apropierea locuintei sale, unde fiecare a executat cate un foc de armă”.
”La un moment dat, in jurul orelor 23:15, am vazut doi jandarmi cazuti la pamant si mai multe persoane in jurul lor, unii incercand sa-i loveasca, iar altii incercand sa-i apere. M-am apropiat si am observat la centura unuia dintre jandarmi un toc de culoare neagra in care am banuit ca se afla un pistol. In acest moment , m-am hotarat sa sustrag acel pistol si am tras de tocul respectiv. Nu am reusit sa sustrag pistolul datorita învălmășelii fiind impins in lateral. Dupa cateva secunde am revenit, am mai tras de tocul respectiv, moment in care a cazut pistolul. Am observat ca pistolul atarna de centura jandarmului fiind prins cu un snur, asemănător unui fir de telefon. Am tras de acel șnur si am reusit să-l rup, după care am luat pistolul care cazuse pe sol. Imediat am pus acel pistol in borseta pe care o aveam asupra mea”.
Motivările deciziei de a nu-i arunca după gratii pe golani
Iată câteva din argumentele judecătoarei care pot scăpa de pușcărie un cetățean care bate un polițist, un jandarm, un ofițer al armatei, posibil un doctor sau chiar un magistrat.
@Au acționat sub imperiul unor intense trăiri colective stimulate de protestul organizat și de reacția jandarmeriei la violențele stradale.
@Agresivitatea de care au dat dovadă inculpații a fost spontană, nepremeditată, de durată redusă (actele de violență au durat aproximativ două minute), loviturile fiind aplicate dezordonat și nefiind vizată o anumită persoană vătămată sau o anumită zonă a corpului, ca dovadă că inculpații și-au ales victimele din rândul celor mai vulnerabili jandarmi.
@Nu există nicio probă din care să rezulte că inculpații s-au deplasat în Piață cu intenția de a exercita violențe, din declarațiile acestora reieșind că și-au justificat acțiunile spontane violente drept o ripostă instinctivă la folosirea de către forțele de ordine a gazelor lacrimogene.
@ Sunt persoane tinere, cu pregătire școlară medie sau universitară, integrați social și necunoscuți cu antecedente penale. Instanța constată că toți inculpații au dovedit o incapacitate în a-și stăpâni trăirile și apar ca predispuși să se implice în activități antisociale necugetate , ignorând potențialele repercusiuni.
@Ar fi fost aproape imposibil de anticipat un astfel de comportament antisocial, întrucât toți inculpații sunt integrați social, se întrețin singuri din veniturile licite pe care le obțin cu forme legale de la angajatori, nu s-a dovedit că inculpații s-ar fi manifestat vreodată violent în trecut.
@Instanța apreciază că rolul preponderent educativ al pedepsei poate fi asigurat prin condamnarea inculpaților la închisoare și acordarea beneficiului suspendării executării sub supraveghere, pericolul social concret al faptei săvârșite de către fiecare inculpat urmând a se reflecta în cuantumul pedepsei, termenul de supraveghere și obligațiile impuse.
Și bătută și cu banii luați!
"Persoana vătămată (n.r. jandarmerița Ștefania Nistor) nu a suferit intervenţii chirurgicale, nu a necesitat pentru vindecare un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale, a putut reveni repede în activitate şi nu a suferit prejudicii fizice permanente”, se arată în Motivare. De aceea judecătoarea e de părere că loviturile şi leziunile produse reprezentantei Jandarmeriei nu se ridică la valoarea de 100.000 de euro, aşa cum a cerut aceasta în acţiunea sa, și a stabilit să primească 10.000 de euro.
Concret, explică judecătoarea, suma cerută de jandarmeriță drept ”daune morale şi materiale sunt mult prea mari faţă de prejudiciul moral suferit, pentru că prin natura profesiei, aceasta a fost pregatită să acţioneze în astfel de situaţii, fie tensionate, fie de conflict”.